Răpiţi de tehnologie: copiii care nu-şi mai „aud” părinţii

Mulţi dintre cei care cresc copiii au ajuns să se obişnuiască cu indiferenţa asemănătoare unei transe şi cu starea de spirit absentă pe care tinerii o pot adopta într-un mod magistral, în doar câteva secunde. Probabil cu toţii ne-am spus că “aceste călătorii scurte” ale lor sunt normale. Dar s-a întrebat vreodată cineva de ce este nevoie de un volum tot mai mare de abilităţi şi metode pentru a capta o rază de atenţie sau pentru a obţine un răspuns din partea copiilor din ziua de astăzi?, se întreabă doctorul Joe Dispenza pe blogul său.

 

Adesea mă întreb, “Aşa mă purtam şi eu când eram tânăr sau această stare mentală este produsul perioadei în care trăim?” Mulţi părinţi de adolescenţi au văzut cu ochii lor aceste stări mentale asemănătoare unei transe şi este dificil de spus ce experimentează aceşti copii şi dacă sunt într-adevăr “acasă” în acele clipe.

Experţii spun că pe măsură ce ne apropiem de anii adolescenţei şi începe lupta pentru propria noastră identitate, factorul major care determină creierul tânăr în curs de schimbare să realizeze un salt cuantic de dezvoltare se află în primul rând sub “domnia” unui program genetic.

Citeste si:  Cod galben de precipitaţii şi polei pentru şapte judeţe şi municipiul Bucureşti, în următoarele ore

În adolescenţă, în timpul acestei etape a dezvoltării creierului, cea mai mare parte a fluxului sanguin din corpul nostru este pompată spre centrii emoţionali localizaţi în partea din spate a creierului şi departe de creierul frontal.

Acest lucru înseamnă că suntem predispuşi să reacţionăm mai mult şi să gândim mai puţin.

În partea din faţă a creierului se află lobul frontal, supranumit şi executivul cerebral, care controlează atenţia, luarea deciziilor, reacţiile emoţionale, comportamentul impulsiv şi planificarea conştientă. Lobul frontal este casa identităţii noastre.

Însă, pentru părinţii de adolescenţi, iată ştirile interesante: lobul frontal, care ne ajută să înţelegem sensul vieţii noastre, îşi încheie perioada de maturizare de-abia la vârsta de 25 de ani.

Gândiţi-vă la următoarele lucruri: putem conduce o maşină, putem consuma alcool, putem vota la vârsta de 18 ani, în timp ce zona cerebrală cea mai importantă devine matură de abia la 25 de ani. Aşa că, dragă mamă şi tată, nu lua lucrurile personal, când fiica ta te respinge dacă încerci să discuţi cu ea, sau când fiul tău adolescent reacţionează impulsiv, fără a gândi înainte.

Citeste si:  Începe a doua etapă de înscriere în clasa pregătitoare şi în clasa I

Însă, este posibil ca actualele condiţii culturale şi de mediu să aibă un impact major asupra funcţiei creierului uman?

 

  • Tehnologia modifică fiziologia creierului

Odată cu apariţia tehnologiei, ar trebui să fie evident faptul că factorii de mediu, cum ar fi  jocurile video, telefoanele mobile, mesajele text, televiziunea, MP3 playerele şi siteurile online (de exemplu Facebook.com), au un rol invizibil foarte important în afectarea fiziologiei creierului copiilor.

Tehnologia influenţează stările noastre mentale în direcţia dezordinei emoţionale prin deturnarea centrilor naturali de recompensă ai creierului. De aceea, dacă vrei să produci  şi mai multe neînţelegeri într-o casă în care există un adolescent (… deci un creier în curs de dezvoltare), atunci adaugă mai multă tehnologie în acel mediu şi poţi fi sigur că vei fi complet eliminat din viaţa copilului tău.

Citeste si:  Socol: Obiectivul ca România să devină principalul hub tehnologic şi industrial din Europa de Est este fezabil

Cercetările dovedesc faptul că o alimentaţie sănătoasă reduce violenţa şi agresiunea, în timp ce îmbunătăţeşte activitatea cerebrală. De asemenea, a fost observat şi faptul că utilizarea pe termen lung a jocurilor video modifică modul în care funcţionează un creier normal.

Atunci când un copil se joacă pe calculator, de fiecare dată când omoară pe cineva sau ceva, distruge un avion sau o maşină, sau orice alt vehicul, trece printr-un zid sau o barieră pentru a putea ajunge la următorul nivel, sau bate grav un personaj virtual, creierul răspunde din punct de vedere chimic. De fapt, este dovedit faptul că centrii cerebrali ai plăcerii încep să elibereze cantităţi mari de dopamină, substanţa chimică naturală a plăcerii.

Concluzia este că dopamina ne face să ne simţim bine, în special atunci când câştigăm într-un ritm atât de alert. În plus, atunci când reuşita este combinată cu entuziasm, creierul produce norepinefrină şi epinefrină cu scopul de a se trezi cu un impuls de conştientizare sporită. Acest cocktail chimic este amestecul perfect pentru problemele din funcţionarea normală a creierului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata