EUR
4,84 RON
(-0.04%)
USD
4,30 RON
(-0.35%)
GBP
5,37 RON
(-0.02%)
CHF
4,55 RON
(-0.12%)
BGN
2,47 RON
(+0.02%)
BYN
1,77 RON
(+0.17%)
CAD
3,17 RON
(-0.35%)
RSD
0,04 RON
(+0.01%)
AUD
2,99 RON
(-0.29%)
JPY
0,04 RON
(-0.39%)
CZK
0,18 RON
(+0.23%)
INR
0,06 RON
(-0.32%)

Stop risipei de alimente!

Ţările vestice aruncă aproape jumătate din mâncarea lor, nu pentru că e necomestibilă, ci doar pentru că nu arată îmbietor. Datele şocante legate de deşeurile alimentare, sunt aprofundate de Tristram Stuart pe Ted.com, făcând astfel apel la utilizarea responsabilă a resurselor globale.

 

Pe măsură ce o ţară prosperă, investeşte din ce în ce mai mult în aprovizionarea în surplus a magazinelor şi restaurantelor. Cele mai multe ţări europene şi nord-americane se aprovizionează cu 150% – 200% faţă de cerinţele nutritive ale populaţiei lor. O ţară precum S.U.A are de două ori mai multă mâncare pe rafturile magazinelor şi în restaurante decât ar avea nevoie pentru a hrăni poporul american.

America are de 4 ori cantitatea de mâncare de care are nevoie.

Dacă includem, pe lângă mâncarea care ajunge în magazine şi restaurante, furajele necesare animalelor, porumbul, soia, grâul, pe care oamenii le-ar putea consuma, dar aleg să le dea animalelor pentru a produce mai multe produse din carne şi lactate, vedem că cele mai bogate ţări au de 3-4 ori mai multe provizii decât necesarul alimentar al oamenilor.

Când tăiem pădurile, cum facem zilnic, pentru a cultiva din ce în ce mai mult, când extragem apa din rezervele vlăguite, când permitem emisiile de combustibili fosili pentru a produce mai multe alimente, ca să le aruncăm apoi în asemenea cantităţi, trebuie să ne gândim la ce putem să economisim.

Unde ajunge mancarea în final? Suntem obişnuiţi să vedem mâncarea pe farfuriile noastre, dar ce se întâmplă cu cea care nici nu ajunge acolo?

În cazul supermarket-urilor  este o risipă alimentară colosală, dar risipa asta cu o amploare atât de evidentă este numai cireaşa de pe tort. Mergând în sus pe lanţul de aprovizionare, vei vedea unde are loc adevărata pierdere, la o scară colosală.

Fermierii aruncă, uneori, mai mult de 1/3 din recoltă din cauza neîncadrării în standardele cosmetice.

Cartofii imperfecţi din punct de vedere estetic sunt daţi la porci. Păstârnacul prea mic pentru standardele supermarket-urilor, roşiile din Tenerife, portocalele din Florida, bananele din Ecuador, se aruncă toate, perfect comestibile, pentru că n-au forma sau mărimea corectă.

Dacă facem asta cu fructele şi cu legumele, putem paria că o facem şi cu animalele. Organele animalelor ajung mâncare pentru câini, în cel mai bun caz, ori sunt incinerate. 40% – 60% din peştele european se aruncă în mare, nici n-ajunge pe uscat. În casele noastre, am pierdut contactul cu mâncarea.

Am domesticit porci ca să transformăm deşeurile alimentare în noi alimente.

În prezent, Europa depinde de importul a milioane de tone de soia din America de Sud, unde cultivarea ei contribuie la încălzirea globală, la despădurire şi pierderi ale biodiversităţii, pentru a hrăni animalele din fermele europene. În acelaşi timp, aruncăm milioane de tone de deşeuri alimentare cu care am putea să hrănim animalele din ferme.

Noi, oamenii, avem puterea de a pune capăt tragicei risipe de resurse, dacă ni se pare inacceptabil social vorbind să prăpădim mâncarea la o scară uriaşă, dacă milităm pentru asta, dacă le spunem corporaţiilor şi guvernelor că vrem să vedem finalul risipei alimentare, avem puterea să facem schimbarea posibilă.

Suntem fiinţe terestre şi depindem de pământ pentru mâncare. Momentan, ne batjocorim pământul producând mâncare pe care n-o mănâncă nimeni. Nu mai aruncaţi mâncarea!

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata