EUR
4,83 RON
(+0.01%)
USD
4,47 RON
(+0.15%)
GBP
5,48 RON
(+0.12%)
CHF
4,58 RON
(+0.01%)
BGN
2,47 RON
(-0.08%)
BYN
1,73 RON
(+0.15%)
CAD
3,14 RON
(+0.77%)
RSD
0,04 RON
(-0.02%)
AUD
2,68 RON
(+0.37%)
JPY
0,04 RON
(+0.12%)
CZK
0,17 RON
(+0.42%)
INR
0,06 RON
(+0.37%)

 

Elveţia: Paradisul fiscal pentru străinii bogaţi este pe cale să dispară?

Taxele pentru oamenii bogaţi sunt un subiect permanent în campaniile electorale, atât în SUA, cât şi în restul ţărilor occidentale, însă acest aspect atinge o coardă sensibilă şi în cazul alegătorilor elveţieni. Deşi cetăţenii elveţieni plătesc impozite mai mici decât americanii (şi decât alţi europeni) pe toate nivelurile de venit, aceştia critică tot mai mult tratamentul preferenţial pe care guvernul lor îl aplică în cazul străinilor bogaţi.

Timp de zeci de ani, oamenii bogaţi care au fost supra-impozitaţi în propriile lor ţări s-au refugiat în Elveţia pentru a profita de avantajele fiscale pe care majoritatea din cele 26 de cantoane ale ţării le oferă expatriaţilor cu venituri imense. Dar, dacă o alianţă de stânga îşi joacă cum trebuie cartea, străinii bogaţi vor începe cât de curând să contribuie cu sume mult mai mari la trezoreria ţării lor gazdă.

Spre deosebire de cetăţenii elveţieni, care plătesc impozite şi pe veniturile lor, dar şi pe bunuri, străinii bogaţi pot negocia o sumă forfetară de impozitare. Pentru a se califica în această categorie, aceştia nu au voie să muncească în ţară, dar trebuie să aibă o avere netă estimată la cel puţin două milioane de dolari.

Acest sistem a atras peste 5000 de expatriaţi înstăriţi în această ţară cu o populaţie de doar 8 milioane de persoane, inclusiv cântăreţi precum Tina Turner, Phil Collins şi Shania Twain, actriţa Sophia Loren, dar şi fondatorul Ikea, Ingvar Kamprad. Deşi străinii bogaţi plătesc împreună aproximativ 700 de milioane de dolari constând în taxe locale şi federale, aceştia economisesc multe alte milioane, bani pe care ar trebui să îi plătească în ţările lor de origine.

Însă, acest aranjament ar putea fi în curând un lucru de domeniul trecutului.

Profitând de sistemul democratic al Elveţiei, în care cetăţenii pot supune la vot o anumită problemă dacă reuşesc să adune suficiente semnături pe o petiţie, mai multe organizaţii cer cu tărie eliminarea avantajelor fiscale pentru străinii bogaţi.

Niklaus Scherr de la Alternative List, un partid socialist şi unul din grupurile care au pus bazele acestei iniţiative, a spus că “sistemul forfetar subminează legalitatea taxelor şi funcţionează împotriva egalităţii pentru toţi cetăţenii”.

Pe data de 15 octombrie, grupul său şi alte organizaţii de stânga au înaintat autorităţilor federale o petiţie cu 103.000 semnături, cu 3000 mai multe decât sunt necesare prin lege pentru a putea lansa un vot naţional. Guvernul va programa referendumul după o discuţie parlamentară privind această problemă.

În timp ce mulţi cetăţeni elveţieni cer această schimbare, există îngrijorarea că eliminarea avantajelor fiscale va declanşa un exod în masă al expatriaţilor bogaţi.

“Aceşti oameni sunt o sursă semnificativă de venituri şi locuri de muncă în comunităţile lor”, spune Stephane Garelli, profesor de economie şi afaceri la Universitatea din Lausanne. “Dacă eliminăm avantajele lor fiscale, cu siguranţă vor merge să îşi cheltuie banii în altă parte”, a adăugat acesta.

De fapt, cel puţin un străin este pregătit să îşi facă bagajele şi să plece. Campionul mondial de Formula Unu, Michael Schumacher, un cetăţean german, care a locuit în ultimii 20 de ani în apropiere de Geneva, a spus că ar pleca din Elveţia dacă aceste măsuri vor fi aprobate în urma referendumului.

Deşi Schumacher a prezis că alţi străini bogaţi îi vor urma exemplul, până acum nimeni nu a “avertizat că părăseşte nava”. Potrivit lui Roland Meier, un purtător de cuvânt al Departamentului de Finanţe, “chiar dacă aceştia pleacă şi îşi iau banii din Elveţia, finanţele guvernului nu vor suferi”.

Acesta subliniază faptul că veniturile din impozite federale pentru anul 2011 au atins suma de 59 de miliarde de dolari, iar impozitarea forfetară a adus trezoreriei naţionale “doar” 200 de milioane de dolari, în timp ce cantoanele şi municipalităţile au adunat o sumă suplimentară de 500 de milioane de dolari din impozitarea forfetară a expatriaţilor.

Având în vedere aceste sume şi luând în considerare faptul că Elveţia a înregistrat excedente bugetare pentru mai mulţi ani la rând (iar încă unul este preconizat pentru anul 2012), pierderea de 200 de milioane de dolari la un nivel federal nu ar reprezenta o gaură prea mare în bugetul său, deşi ar putea avea un impact economic mai mare asupra cantoanelor şi a municipalităţilor care depind de veniturile din impozitarea expatriaţilor.

De exemplu, plecarea lui Schumacher ar lăsa o gaură substanţială nu numai în trezoreria Gland, un oraş mic cu doar 11000 de rezidenţi, unde locuieşte pilotul de formula unu, dar ar elimina complet şi salariile angajaţilor care lucrează la proprietatea sa de 35 de milioane de dolari.

Totuşi, guvernul nu întoarce spatele la criticile sistemului actual de impozitare. În septembrie, camera inferioară a parlamentului elveţian a votat pentru menţinerea modelului sumei forfetare, în timp ce sprijină creşterea ratei de impozitare. Dacă această nouă lege trece de camera superioară şi de referendum, va intra în vigoare în cinci ani. Dar, coaliţia de stânga care militează pentru schimbare susţine că această măsură nu este suficientă şi insistă ca sistemul de impozitare forfetară să fie abrogat în totalitate.

Dacă alegătorii iau în considerare acest apel, viaţa expatriaţilor bogaţi din Elveţia va fi taxată cu mult mai mult.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata