EUR
4,84 RON
(-0.05%)
USD
4,27 RON
(+0.34%)
GBP
5,38 RON
(+0.07%)
CHF
4,55 RON
(-0.06%)
BGN
2,47 RON
(+0.25%)
BYN
1,75 RON
(+0.25%)
CAD
3,15 RON
(+0.13%)
RSD
0,04 RON
(-0.05%)
AUD
2,98 RON
(+0.15%)
JPY
0,04 RON
(+0.19%)
CZK
0,18 RON
(-0.07%)
INR
0,06 RON
(+0.59%)

FOTOGALERIE: Cheile Şugăului, în singurătatea toamnei

– Toamna revarsă încă opulenţa culorilor arămiu, galben şi roşu, mai ales în zona de munte acoperită de păduri de foioase. Din acest motiv, este unul dintre cele mai fericite momente pentru ieşirea în natură. Cu atât mai mult cu cât „consumatorul“ de excursii s-a astâmpărat şi nu mai iese din oraş, astfel încât locurile sunt pustii din privinţa „turiştilor“, lucru cât se poate de favorabil.

 

Cu atât mai mult este salutar de descoperit o surpriză pe lângă care am trecut adesea, poate, dar nu am băgat-o în seamă din cauză că nu prea există loc de parcare sau din cauză că nu ştiam nimic.

Cheile Şugăului sunt „umbrite“ de mult mai vestitele chei ale Bicazului, lângă care se află, şi sunt mai puţin călcate de vizitatori, nefiind străbătute de o şosea naţională, nici măcar de o potecă.

Ele se află în amonte de confluenţa dintre râurile Bicaz şi Şugău, pe teritoriul comunei Bicaz Chei, foarte aproape de drumul naţional DN12C Gheorgheni – Bicaz, şi anume la kilometrul 34.

Pentru cine se deplasează de la Bicaz, Cheile Şugăului se găsesc la ieşirea din comuna Bicaz Chei şi înainte de intrarea în Cheile Bicazului, pe partea dreaptă a drumului. Ca reper vizibil există poarta din butuci şi acoperiş de la intrarea în Rezervaţia Cheile Şugăului Munticelu.

Cheile Şugăului sunt săpate de pârâul Şugău în Muntele Munticelu, înainte de a se vărsa în râul Bicaz. Ele sunt străbătute doar de firul apei, fiind foarte înguste, din care cauză nu pot fi străbătute decât prin pârâu sau ocolite. Este bine de ştiut că fac parte dintr-o rezervaţie naturală şi că sunt supuse unui regim de protecţie specific.

Totuşi, resturi metalice şi lemnoase din amenajări mai vechi şi o conductă de apă – care o transportă de la un izvor situat în mod ciudat într-unul din versanţii de piatră ai cheilor până la o staţie de îmbuteliere din apropiere – îşi pun amprenta în mod nu foarte graţios peste peisaj.

Lungimea cheilor este de circa 350 de metri, din care cei mai mulţi vizitatori nu reuşesc să vadă decât capetele, pentru că sunt ghidaţi de mâna curentă instalată pe potecă pe un traseu ocolitor.

Cariera de calcar exploatată de fabrica de ciment de la Taşca se află peste drum de aceste chei şi face parte din peisaj, oferind imaginii dramatice pentru aparatele de fotografiat.

La revenire, la marginea şoselei poate fi admirată o „maşină de spălat automatică“ artizanală: şteaza. Ea este un fel de butoi cu doagele rare, în care apa, captată de o ţeavă metalică puţin mai în amonte chiar din albia Şugăului, se agită grozav şi, astfel, clăteşte covoarele sau obiecte vestimentare mari, care au fost spălate în prealabil acasă.

Mihael Balint

[nggallery id=104]

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata