Ce trăieşte în buricul tău?

– Cel mai recent studiu al lui Rob Dunn şi al echipei sale de ecologişti, a dezvăluit conţinutul microbian al buricelor a 60 de voluntari. Concluzia? Potrivit National Geographic, “buricele subiecţilor seamănă foarte mult cu pădurile tropicale”.

Întreaga analiză a început în urmă cu doi ani. Echipa de cercetători de la Universitatea Carolina de Nord s-a gândit că cea mai bună metodă de a atrage interesul publicului înspre ştiinţă este aceea de a arată oamenilor ecosistemele care prosperă pe propria lor piele.

“Iar buricul este suficient de caraghios pentru a atrage aproape pe toată lumea”, spune Dunn.

Având în vedere statutul buricului ca fiind una din zonele corporale cele mai rar purificate, acest aspect le-a oferit cercetătorilor şansa de a studia cât mai de aproape un peisaj microbian virgin aşa cum este posibil în cazul omului modern.

Aşadar, la începutul anului 2011, oamenii de ştiinţă au împărţit tampoane la 60 de voluntari. Întorşi în laborator, aceştia au examinat conţinutul genetic al “pradei bacteriene”.

  • Bun venit în junglă

În cele 60 de burice analizate, echipa de cercetători a descoperit 2.368 de specii de bacterii, dintre care 1.458 sunt necunoscute.

Unele burice adăposteau 29 sau 107 specii de bacterii, în timp ce majoritatea conţineau aproximativ 67 de tipuri diferite. Dintre acestea, 92% au fost identificate în buricul a mai puţin de 10% dintre subiecţi. De fapt, în majoritatea cazurilor, bacteriile apăreau doar la un singur subiect.

De exemplu, un membru al echipei avea în buric o bacterie care nu se găsea decât în solul din Japonia, un loc în care nu a fost niciodată. Un alt individ, care nu şi-a spălat buricul de câţiva ani, găzduia două specii de bacterii extremofile, care de obicei se dezvoltă în calotele glaciare şi în izvoarele termale.

În ciuda diversităţii, au apărut şi diverse teme.

http://www.financiarul.ro/wp-content/uploads/financiarul-buric-bacterie.jpg

Deşi nici o bacterie nu a fost identificată la toţii subiecţii, opt specii au fost prezente la mai mult de 70% dintre subiecţi. Şi de fiecare dată când aceste specii apăreau, puteau fi identificate într-un număr uriaş.

“Acest lucru face buricul foarte asemănător cu o pădure tropicală”, spune Dunn. În fiecare pădure, spectrul de floră poate varia, dar un ecologist poate număra câteva tipuri de copaci dominanţi.

“Pentru mine, ideea că unele aspecte ale corpului nostru sunt asemănătoare cu cele ale unei păduri tropicale este foarte frumoasă”, adaugă acesta. “Şi pentru că sunt un ecologist, înţeleg ce paşi trebuie să urmez în continuare. Înţeleg cum funcţionează acest lucru”.

  • Un experiment nebunesc?

Însă, anticiparea speciilor care ar putea să numească corpul uman “casă” este doar primul pas. Pentru a face această descoperire utilă, oamenii de ştiinţă trebuie să afle de ce apar aceste bacterii în buric.

“Încă nu înţelegem imaginea în ansamblu. De aceea trebuie să aflăm cum funcţionează întregul sistem”, adaugă Dunn.

Sperând să răspundă la aceste întrebări mai generale, echipa lui Dunn lucrează deja la analiza a aproximativ 600 de burice. Vor folosi aceste noi mostre pentru a începe testarea corelaţiei dintre “locuitorii buricului” şi mediul subiecţilor, de la locul naşterii şi până la aspectul sistemului lor imunitar.

Făcând astfel de conexiuni i-ar putea ajuta să descopere care sunt legăturile între oaspeţii noştri bacterieni şi efectele lor asupra sănătăţii.

Oamenii de ştiinţă cred că microbii, nu doar cei din buric, ci din fiecare colţişor al corpului uman, sunt implicaţi în fiecare proces al organismului, de la funcţionarea sistemului uman şi până la acnee şi fineţea pielii.

Potenţialul avantaj pentru medicină este enorm, dar nu este la îndemână, până când oamenii de ştiinţă nu clarifică motivul pentru care microbii se află în buric şi ce anume fac acolo.

Între timp, laboratorul lui Dunn a început studii preliminare pentru următorul studiu spectaculos: analiza ecosistemului de la axilă.

Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.