„Bomba” din zona euro

Pericolul prăbuşirii monedei unice a fost înlăturat pentru moment, însă redresarea economică şi revenirea zonei euro vor dura câţiva ani buni.

Presiunea reformelor şi reducerii cheltuielilor bugetare este cea mai puternică în ţări precum Grecia, Spania, Portugalia şi Italia, care s-au confruntat cu greve masive şi revolte de stradă săptămâna trecută. Însă Uniunea Europeană este ameninţată acum de un pericol cu consecinţe potenţiale mult mai grave: starea economiei franceze.

Monica Dobrescu

Unul din cei 6 întemeietori ai Uniunii, Franţa a reprezentat întotdeauna un pilon de bază al acesteia. Preşedintele Francois Mitterand a susţinut introducerea euro, sperând că va spori influenţa Franţei în cadrul UE şi îşi va păstra supremaţia în faţa Germaniei. Totuşi, încă înainte de venirea lui Hollande la preşedinţie în mai 2012, Franţa a cedat Germaniei poziţia de lider în gestionarea crizei. Iar în prezent, economia sa pare din ce în ce mai vulnerabilă.

Franţa are în continuare, multe puncte tari, însă slăbiciunile au ieşit la iveală odată cu criza zonei euro. Ani de-a rândul Franţa a înregistrat o scădere a competitivităţii în favoarea Germaniei, iar această tendinţă s-a accentuat pe măsură ce Germania a redus costurile şi a demarat reforme importante.

Privată de avantajele devalorizării monedei, Franţa a recurs la creşterea cheltuielilor publice şi la îndatorare. Şi în vreme ce alte state membre au procedat la reducerea ponderii cheltuielilor publice în PIB, statul francez a ajuns să consume aproape 56% din PIB, reprezentând cea mai mare pondere din ţările Uniunii.

În acelaşi timp, climatul de afaceri din Franţa s-a înrăutăţit şi el. Firmele franceze sunt împovărate cu taxe extrem de mari, cu numeroase reglementări rigide ale pieţei bunurilor şi pieţei muncii, dar şi cu cele mai mari contribuţii sociale în rândul ţărilor UE.

De aceea nu este suprinzător faptul că înfiinţarea de firme noi este foarte scăzută. Franţa are mai puţine IMM-uri – motoarele creşterii economice – decât Germania, Marea Britanie şi chiar Italia.

Economia este în stagnare, este posibil să intre în recesiune în ultimul trimestru al anului şi, conform prognozelor, va înregistra cu mare dificultate o creştere în 2013. Peste 10% din forţa de muncă disponibilă este şomeră, în rândul tinerilor procentul fiind de peste 25%.

Deficitul contului curent este unul dintre cele mai mari din zona euro, în condiţiile în care, în 1999, Franţa înregistra un uşor excedent al contului curent. Pe scurt, prea multe firme franceze sunt în prezent necompetitive, iar statul cheltuie mult peste posibilităţile sale reale.

Cu suficientă îndrăzneală, Fr. Hollande ar fi în măsură să reformeze Franţa: partidul său are majoritatea în Parlament, iar aripa stângă este mai potrivită să convingă sindicatele să accepte schimbarea.

Hollande a recunoscut că Franţa are un mare minus la capitolul competitivitate şi a promis să implementeze multe din modificările propuse de către omul de afaceri Louis Gallois, inclusiv reducerea contribuţiilor sociale pe care le suportă companiile. Preşedintele doreşte, de asemenea, o piaţă a muncii mai flexibilă şi, nu în ultimul rând, o îmbunătăţire a performenţelor aparatului de stat, supradimensionat în prezent.

Determinarea lui Hollande nu pare însă foarte convingătoare pentru mediul de afaceri, în condiţiile în care acesta a promulgat deja o serie de măsuri de stânga, precum taxe crescute asupra veniturilor şi dividendelor, precum şi un salariu minim pe economie mai ridicat. În asemenea condiţii, mulţi investitori încep să ia în calcul chiar varianta părăsirii Franţei.

Ţările europene care au întreprins reforme ample au făcut-o din necesitatea de a gestiona criza economică, şi din convingerea că schimbarea este absolut necesară.

Nu este cazul lui Fr. Hollande din păcate. În timpul campaniei electorale, acesta abia a amintit necesitatea reformelor în mediul de afaceri, concentrându-se în schimb, pe relaxarea măsurilor de austeritate.

Partidul socialist păstrează o structură învechită, ostilă capitalismului: odată ce Hollande a formulat avertizări privind competitivitatea firmelor franceze, popularitatea şi spriinul de care se bucura au început să scadă. În condiţiile în care toate ţările din zona euro întreprind în prezent reforme structurale mai ample şi mai rapide decât Franţa, FMI a avertizat recent că Franţa s-ar putea vedea depăşită chiar de către ţări precum Italia sau Spania.

Însă implicaţiile acestei situaţii sunt mai profunde, miza nu este doar economia Franţei, ci chiar viitorul monedei unice şi al zonei euro în ansamblu. Preşedintele Hollande o critică pe Angela Merkel pentru măsurile exagerate de austeritate, dar se abţine să discute despre integrarea politică necesară pentru soluţionarea crizei.

Un prim pas în acest sens îl reprezintă creşterea gradului de control la nivel european asupra politicilor economice naţionale. Însă francezii nu sunt dispuşi încă să transfere mai multă autoritate mecanismului decizional al Uniunii, iar acest lucru pune în pericol însuşi viitorul zonei euro.

Franţa ar trebui să înveţe din cazul Italiei care a eşuat în implementarea reformelor sub conducerea premierului Silvio Berlusconi în 2011. Până la finele anului însă, premierul a părăsit executivul şi reformele au început. În cazul Franţei, până la acest moment, investitorii au fost indulgenţi, în principal datorită faptului că rata dobânzii pe termen lung a scăzut în mică măsură. Dar mai devreme sau mai târziu, aceasta va trebui să scadă, nici măcar Franţa nu poate „eluda” legile economiei, spun specialiştii.

Dacă preşedintele Hollande nu demonstrează voinţa politică de a întreprinde reformele necesare, Franţa va pierde atât încrederea investitorilor, cât şi a Germaniei. Aşa cum au avut ocazia să constate deja câteva din ţările zonei euro, atitudinea participanţilor pe piaţă se poate schimba de la o zi la alta şi criza se poate instala oricând.

Este posibil ca soarta Europei să fie acum în mâinile Franţei – mai degrabă decât Spania sau Italia – iar preşedintele Hollande are la dispoziţie un timp limitat pentru a dezamorsa această reală „bombă” pentru zona euro.

 

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.