Cum poate guvernul să reducă puterea supermarketurilor?

Săptămâna trecută membrii parlamentului britanic au dezbătut planurile pentru un nou cod de verificare a alimentelor, destinat să fie noul “supraveghetor al supermarketurilor”. Va fi suficient acest nou cod pentru a învinge monopolul supermarketurilor?, se întreabă Natalie Bennett în Guardian.co.uk.

Fiind pus în faţa unui impuls puternic din partea militanţilor, ministrul democrat liberal al agriculturii din Marea Britanie, David Heath, a spus că guvernul este pregătit să ia în calcul noile propuneri privind introducerea unui cod  de verificare a alimentelor.

Guvernul britanic a făcut un prim pas prin nominalizarea supermarketurilor care se folosesc incorect de puterea lor de pe piaţă împotriva furnizorilor, avertizându-le că vor urma măsuri în acest sens.

Vânzările alimentare din Marea Britanie s-au ridicat, în 2009, la mai mult de 143 de miliarde de lire sterline, iar magazinele mari, cele care au o cifră de afaceri mai mare de 1 miliard de lire sterline pe an, primesc aproximativ 85% din acest total.

În schimb, consumatorii sunt afectaţi de lipsa reglementărilor corespunzătoare impuse lanţurilor mari de magazine.

Atunci când tot mai multe magazine locale mici sunt forţate de giganţii domeniului să îşi închidă porţile, nivelul concurenţei reale se diminuează considerabil. Şi, contrar părerii populare, supermarketurile nu sunt neapărat cele mai ieftine opţiuni pentru a face cumpărături.

De asemenea, impactul se simte şi în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă. Potrivit unei analize realizate în 1998, în medie, deschiderea unui singur supermarket mare este echivalentă cu o pierdere netă de 276 de locuri de muncă.

Între timp, raportul “Face the Difference”, realizat de Fair Pay Network, a arătat că niciunul din marile supermarketuri nu a considerat oportun să implementeze politici de salarizare pentru personalul lor cel mai prost plătit, chiar dacă pachetele de remuneraţie ale directorilor executivi continuă să ajungă la milioane de lire sterline.

În final, lipsa reglementărilor pentru supermarketuri influenţează mediul înconjurător. În primul rând, pentru că supermarketurile îşi construiesc sistemele în jurul unui transport al alimentelor pe distanţe mari, folosind practici de pe urma cărora rezultă cantităţi enorme de deşeuri.

Pe măsura ce supermarketurile se răspândesc peste tot, acestea “sugrumă” reţelele locale alimentare. Tendinţa este de a favoriza furnizorii mari, în detrimentul micilor producători care nu pot ajunge la nivelul fermelor industriale şi al monoculturilor de pe suprafeţe mari.

Din păcate, prea puţine lucruri se cunosc despre lupta pe care o duc fermierii de lactate pentru a obţine un preţ acceptabil pentru produsele lor, care să acopere măcar costul producţiei.

Aşadar, dacă guvernul nu impune reguli supermarketurilor, este extrem de dificil să ne imaginăm un mod în care se va produce o schimbare pozitivă.

“Nu vrem ca supermarketurile să scurgă şi ultima picătură de profit din sângele furnizorilor, care se chinuie în permanenţă să reziste pe piaţă, şi al muncitorilor lor prost plătiţi, toate acestea pentru a ne oferi nouă, consumatorilor, nişte monoculturi cu o formă perfectă, fără gust şi procesate în mod excesiv, în locul unor fructe şi legume gustoase, proaspete, din producţie locală”, încheie Natalie Bennett articolul din The Guardian.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.