În cazul Mircea Diaconu, Senatul şi-a „arogat” competenţe care nu-i aparţin

Curtea Constituţională a României (CCR) susţine că, prin votul dat în cazul incompatibilităţii lui Mircea Diaconu, Senatul şi-a ‘arogat’ competenţe care aparţin puterii judecătoreşti, încălcând astfel legea fundamentală a statului român, care statuează principiul separării puterilor în stat.

‘Curtea observă că, prin votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a acţionat ultra vires, arogându-şi competenţe care aparţin puterii judecătoreşti. Prin urmare, Curtea constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi autoritatea legiuitoare, de natură a împiedica puterea judecătorească să-şi îndeplinească atribuţiile constituţionale şi legale cu care a fost învestită’, se arată în motivarea deciziei CCR prin care s-a constatat încetarea mandatului de senator al liberalului Mircea Diaconu.

Citeste si:  Ţigarete şi alte bunuri de peste 200.000 de lei, descoperite la percheziţii vizând contrabandişti cu ţigări

CCR subliniază că Senatul are obligaţia de a lua act de încetarea de drept a calităţii de senator a lui Mircea Diaconu, în urma deciziei din 19 iunie 2012 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie prin care liberalul a fost declarat incompatibil.

‘Curtea observă şi reţine că teza potrivit căreia o Cameră a Parlamentului poate, în virtutea dispoziţiilor regulamentare proprii, să cenzureze sub orice aspect o hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă, care a dobândit autoritate de lucru judecat, echivalează cu transformarea acestei autorităţi în putere judecătorească, concurentă cu instanţele judecătoreşti în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei. Legitimarea unui astfel de act ar avea ca efect acceptarea ideii că, în România, există persoane/instituţii/ autorităţi cărora nu le sunt opozabile hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţele prevăzute de Constituţie şi de lege, deci care sunt mai presus de lege. Or, o astfel de interpretare dată dispoziţiilor referitoare la autonomia regulamentară este în vădită contradicţie cu dispoziţiile art. 1 alin. (4), art.16 alin.(2), art. 61 alin. (1), art.124 şi art.126 alin.(1) din Constituţie’, se mai arată în motivarea CCR.

Citeste si:  Cele mai de succes documentare româneşti pot fi vizionate online, până la 12 octombrie

Pe 21 noiembrie, CCR a decis că Senatul trebuie să ia act de încetarea de drept a calităţii de senator a liberalului Mircea Diaconu prin rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care se constata starea de incompatibilitate a acestuia.

CCR, cu unanimitate de voturi, a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi autoritatea legiuitoare – Senat, declanşat prin refuzul Camerei superioare a Parlamentului de a lua act de încetarea de drept a calităţii de senator a lui Mircea Diaconu.

Citeste si:  Contestatii peste contestatii la licitatiile pentru intretinerea drumurilor nationale

Preşedintele CSM, Alina Ghica, a sesizat CCR pe 31 octombrie, la solicitarea Agenţiei Naţionale de Integritate, susţinând că există un conflict între puterile statului în cazul Mircea Diaconu, şi anume, între autoritatea judecătorească şi puterea legislativă.

Alina Ghica arăta că prin decizia definitivă din 21 iunie a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazul Mircea Diaconu a fost menţinut ca temeinic şi legal raportul de evaluare întocmit de ANI, însă Senatul şi-a exprimat votul negativ privind punerea în executare a unei hotărâri judecătoreşti, deşi prin aceasta se confirmase, irevocabil, starea de incompatibilitate a senatorului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close