Crin Antonescu: Traseismul politic este moartea democraţiei

Traseismul politic reprezintă moartea democraţiei, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, copreşedinte USL.

În opinia sa, structura viitorului Guvern USL, care s-ar forma în cazul în care Uniunea ar câştiga alegerile parlamentare din 9 decembrie, ar trebui să fie cât mai puţin costisitoare, Antonescu precizând că, din punctul său de vedere, este de dorit cu prioritate ca Ministerul Finanţelor să revină liberalilor.

Preşedintele PNL mai vorbeşte în interviu despre miza apropiatelor alegeri parlamentare, despre sistemul de învăţământ şi despre principalele obiective de politică externă ale României pentru 2013, dar şi despre şansele echipei Steaua Bucureşti de calificare în primăvara europeană.

AGEPRES: Domnule preşedinte Antonescu este ultima săptămână din campania electorală. Aţi fost de mai multe ori în colegiul în care candidaţi. Care sunt proiectele dvs pentru următoarea legislatură pentru alegătorii din Teleorman?

Crin Antonescu: Colegiul meu cuprinde municipiul Alexandria şi alte 26 de comune în jurul acestuia. Am fost în fiecare din aceste comune şi pentru că vorbim de alegerile parlamentare vorbim de două tipuri de proiecte: proiecte şi angajamente naţionale care ţin de legislaţie, modificarea Constituţiei, aplicarea unui anumit program de guvernare, valabil pentru întreaga ţară şi pentru cetăţenii din colegiul meu, ca şi din toate colegiile din România, şi proiecte locale pe care în calitate de parlamentar le poţi angaja şi le poţi sprijini.

Şi, pentru că programul naţional al USL a fost prezentat, dacă vorbim de lucrurile care interesează foarte mult în colegiul meu, pentru municipiul Alexandria sunt câteva proiecte care ţin de înfiinţarea unui parc industrial, care ţin de amenajări, proiecte ale municipalităţii, dar care au nevoie şi de un ajutor, la un moment dat, din partea bugetului central, iar în comunele respective situaţia este diferită, dar cerinţele, aspiraţiile, nevoile sunt cam aceleaşi ca peste tot – proiectele de dezvoltare locală, cele ce ţin şi de fonduri europene şi de programul prin care se urmăreşte ca în fiecare localitate din România să existe apă, canalizare, drumuri accesibile şi moderne – şi în unele comune s-au făcut aceste lucruri, în altele sunt încă probleme în ceea ce priveşte alimentarea cu apă.

Toate lucrurile acestea se pot angaja şi se pot realiza într-o strânsă colaborare cu primarii, Consiliul Judeţean şi toţi ceilalţi care prin lege au atribuţii şi responsabilităţi în domeniu şi împreună cu colegii care candidează în acelaşi colegiu la deputaţi, Liviu Dragnea, Marin Almăjanu, am făcut angajamente rezonabile şi realizabile.

AGERPRES: Înainte de a fi politician sunteţi cadru didactic. Ce s-a rupt în sistemul de învăţământ şi ce ar trebui reparat obligatoriu pentru ca tinerii să iasă de pe băncile şcolii mai bine formaţi, iar cadrele didactice să predea cu plăcere în meseria pe care şi-au ales-o?

Crin Antonescu: Eu nu mai pot să vorbesc până în detaliu despre sistemul naţional de educaţie pentru că nu mai practic această profesie de foarte mulţi ani. Evident că rămân interesat, nu numai pentru că sunt la origine cadru didactic, pentru că provin dintr-o familie de cadre didactice, dar şi pentru că în convingerea mea orice responsabil politic al României trebuie să aibă o prioritate în sistemul de educaţie naţională.
Foarte general vorbind, cred că sunt cel puţin trei lucruri care trebuie construite, în primul rând respectul şi încrederea în şcoală.

Cred că societatea românească a pierdut de ani buni acea idee sănătoasă că reuşeşti în viaţă cu atât mai mult cu cât eşti mai educat, cu cât ai mai multă şcoală, cu cât ai mai multă carte şi această reconstrucţie a respectului şi încrederii în instituţiile de învăţământ de orice nivel nu este un lucru uşor, însă el trebuie urmărit ca o prioritate. În al doilea rând, condiţia cadrului didactic.

Pentru că dvs. vorbiţi de plăcere, vorbim de performanţă este foarte adevărat, numai că atâta timp cât nu vom înţelege că un cadru didactic face această meserie din vocaţie, dar că trebuie să i se asigure un minim decent de salarizare va fi foarte greu să le cerem oamenilor performanţă şi plăcere. În al treilea rând, cred că este nevoie de continuitate, de stabilitate. Sistemul, regulile, structurile în învăţământul românesc s-au schimbat mult prea des în ultimii 20 de ani şi lipseşte acea stabilitate a sistemului, care să facă în aşa fel încât părinţii şi copilul să ştie, de la clasa întâi, care este parcursul posibil până la terminarea studiilor universitare şi postuniversitare.

AGERPRES: Sunteţi preşedinte al Senatului şi sunteţi propunerea USL pentru funcţia de preşedinte al statului. Care sunt, în opinia dvs, principalele direcţii de politică externă ale României pentru 2013?

Crin Antonescu: Şi pentru 2013 şi pentru anii următori, pentru că politica externă se face pe durată cred eu, noi avem nişte priorităţi foarte clare. În primul rând, dezvoltarea, aprofundarea orientărilor de politică externă majore pe care România a reuşit să le construiască în aceşti 20 de ani, vorbesc aici de condiţia noastră de membru al NATO, de apartenenţa la UE, Parteneriatul cu SUA. Ele trebuie continuate şi trebuie să capete şi mai mult conţinut. Când vorbim de Parteneriatul cu SUA noi avem în vedere, în primul rând, componenta de securitate şi toată lumea a înţeles că şi apartenenţa la NATO şi Parteneriatul cu SUA, prezenţa americană pe teritoriul şi sistemul de securitate românesc sunt garanţii extrem de importante şi conferă României un grad de securitate, aşa cum ea nu a avut niciodată în istoria sa.

Este un lucru foarte important, pe care trebuie să-l păstrăm, să-l dezvoltăm, dar Parteneriatul cu SUA trebuie să mai însemne şi altceva şi există direcţii în care acest parteneriat trebuie dezvoltat. În primul rând, o consolidare a relaţiilor economice şi a prezenţei economice americane în România, în mediul de afaceri şi după aceea componente de educaţie, de cercetare, care sunt extrem de importante şi care să dezvolte şi cealaltă latură, nu doar latura militară şi diplomatică a acestui parteneriat.

În privinţa UE vedem cu toţii că ne confruntăm nu doar cu o criză economică, la nivelul întregii Europe, ci şi cu nişte îngrijorări de natură instituţională. Nu România a generat criza economică ce afectează întreaga Europă, nu România a generat îndoielile care există în multe ţări europene în legătură cu funcţionarea actuală a instituţiilor comunitare. Cred că direcţia noastră de acţiune trebuie să fie aceea de a deveni un membru al UE cu un cuvânt cât mai greu de spus. Nimeni nu se poate ambiţiona, în mod realist, ca România să aibă greutatea Germaniei sau a Franţei în UE. Cred că putem foarte bine şi foarte serios să ne construim pas cu pas statutul unui membru respectat, important, pentru că totuşi suntem a şaptea ţară din UE, ca populaţie cel puţin.

În al treilea rând, cred că politica externă românească trebuie să dea dovadă pe viitor de mai multă inventivitate, mai mult dinamism, de o capacitate mai mare de construire şi exploatare a unor împrejurări. Politica externă a fiecărei ţări înseamnă folosirea împrejurărilor favorabile, plasarea în sisteme de alianţe stabile sau conjuncturale care să-i aducă avantaje, ori dacă ne gândim numai la relaţia între diplomaţie şi economie, România trebuie să-şi construiască temeinic şi constant o politică externă prin care să-şi pună în valoare resursele şi oportunităţile.

AGERPRES: Ambasadorul Rusiei la Bucureşti declara recent că problema tezaurului României ar putea fi rezolvată prin intermediul unor discuţii la nivelul istoricilor. Consideraţi că sunt suficiente aceste discuţii la nivelul istoricilor pentru ca tezaurul să revină României?

Crin Antonescu: Problema tezaurului este şi una istorică, valoarea tezaurului este şi una istorică, numai că o ştie şi ambasadorul Rusiei nu este singura dimensiune care ne interesează şi de aceea eu cred că, dincolo de discuţia istorică, unde nu văd ce s-ar mai putea adăuga şi interpreta, cred că lucrurile sunt clare, avem nevoie de o rezolvare diplomatică şi practică a acestei probleme şi de aceea discuţia nu poate fi cantonată doar în simpozioane istorice, ci trebuie să-şi găsească rezolvare în instituţii diplomatice, în formule prin care practic această temă să fie rezolvată în conformitate cu adevărul şi drepturile istorice ale fiecărei ţări.

AGERPRES: Revenind la alegerile parlamentare, care credeţi că este miza principală a acestui scrutin?

Crin Antonescu: Cred că miza principală a acestui scrutin este să avem de la alegătorii români un verdict, o decizie privitoare la direcţia de dezvoltare pe următorii patru ani, cel puţin, a României. Noi am vorbit mereu de obiectivul USL de a obţine o majoritate parlamentară clară, ceea ce ar însemna că în majoritatea sa electoratul român creditează proiectul nostru, etapele şi obiectivele pe care noi le-am prezentat şi o alianţă politică de o amploare fără precedent cu îndeplinirea acestor planuri.

Cred că miza este aceea de a ieşi din zona combinaţiilor conjuncturale, a majorităţilor înjghebate în funcţie de un moment sau altul şi de a da o majoritate puternică, un guvern puternic, care să se poată înhăma la obiective deloc uşoare care stau în faţa României în anii următori şi mai ales în 2013.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.