Care este secretul sistemului de educaţie din Finlanda?

Transformarea sistemului educaţional finlandez a început în urmă cu 40 de ani ca o parte principală din planul de redresare economică a ţării. Profesorii nu ştiau că această reformă a avut atât de mare success până în anul 2000, când primele rezultate de la Programul de Evaluare Internaţională a Studenţilor (PISA – un test standardizat pe care l-au dat elevii de 15 ani, în peste 40 de locaţii la nivel mondial) au dezvăluit că elevii finlandezi sunt cei mai buni tineri cititori din lume. Trei ani mai târziu, aceştia erau primii şi la matematică, prezintă Smithsonian Magazine.

Succesul lor susţinut a determinat pedagogii să ia în considerare modul în care s-au reuşit aceste performanţe.

Motivele din spatele succesului Finlandei sunt complexe, nu pentru că au o abordare a învăţământului absolut nouă, dar în schimb, există anumite piese în interiorul sistemului lor, încadrate în contextul lor cultural, care se completează reciproc, într-un mod extraordinar.

În Finlanda a fi cadru didactic este o carieră prestigioasă. Copiii aspiră să fie doctori, avocaţi, oameni de ştiinţă şi, în aceeaşi măsură, profesori. Pedagogii sunt respectaţi şi apreciaţi, au o calificare înaltă (pentru un loc de muncă cu normă întreagă este nevoie de o diplomă de masterat) şi selecţia forţei de muncă este un proces dur, în urma căruia doar candidaţii cei mai buni obţin postul.

Citeste si:  Copii bulgari retraşi din şcoală de părinţi, din cauza numărului mare de copii ţigani

Programa şcolară a finlandezilor este mult mai puţin “academică” decât te-ai aştepta de la o naţiune cu rezultate atât de importante. Dintre toate ţările dezvoltate, elevii finlandezi au cel mai mic număr de ore pe săptămână şi nu au niciun examen obligatoriu până la vârsta de 17-19 ani.

Testele de bază ale cadrelor didactice sunt folosite de şcoli pentru a monitoriza progresul şi nu sunt notate, punctate sau comparate, însă sunt descriptive şi sunt folosite într-un mod informativ pentru a obţine feedback şi pentru a evalua nivelul de învăţare al elevilor.

Un mare accent este pus pe încrederea şi bunăstarea elevului şi a profesorului. O trăsătură obişnuită în cadrul programei şcolare din Finlanda sunt activităţile în aer liber, oportunităţile practice de învăţare şi sesiuni de activităţi fizice sănătoase. Ideea centrală a acestui sistem  este aceea de a ajuta la menţinerea sănătăţii corpului şi a minţii.

 

  • Modelarea pozitivă a elevilor, dar şi a profesorilor

Şcolile finlandeze primesc autonomie completă, iar cadrele didactice experimentează o independenţă semnificativă atunci când dezvoltă şi îşi prezintă propria programă individuală, care să se potrivească cadrului lor personal. Profesorii utilizează combinaţii de abordări pedagogice alternative, în locul unor metode de instruire simple. Libertatea pedagogică experimentată a determinat o creştere a creativităţii, a pro-activităţii şi a inovaţiei.

Citeste si:  Şcolile din Anglia trebuie să trateze cu mai multă atenţie copiii-problemă din comunitatea nomazilor

Acest aspect permite în mod natural un grad mai mare de bunăstare emoţională individuală, care fără îndoială joacă un rol important în stimularea modelelor pozitive de învăţare: modelarea pozitivă atât a minţii elevilor, cât şi a profesorilor.

Filozofia Ministerului de Educaţie al Finlandei a fost aceea de a avea încredere în profesionişti, părinţi şi comunităţi, “să îşi ghideze propria politică de educaţie”, şi, din câte se pare, investiţia lor a dat roade.

De la această idee de bază sigură, în care profesorii de înaltă calitate sunt apreciaţi şi demni de încredere că îşi fac treaba într-un mod eficient, aşa cum consideră ei de cuviinţă, apare un sistem educaţional impresionant, care îşi serveşte foarte bine elevii, comunităţile şi ţara.

 

  • A patra limbă străină, învăţată la 13 ani

Toţi elevii din Finlanda primesc o educaţie gratuită, din momentul în care încep şcoala la şapte ani şi până când îşi termină studiile universitare. În timpul călătoriei lor educaţionale, toţi elevii primesc mese gratuite la şcoală, resurse şi materiale, transport şi servicii de sprijin.

De asemenea, introducerea sistematică a limbilor străine este frapantă şi foarte eficientă. De cele mai multe ori, elevii vor începe să înveţe o a treia limbă la 11 ani, iar unii încep să o înveţe pe cea de-a patra la 13 ani.

Citeste si:  Spania se confruntă cu plecarea masivă a imigranţilor latino-americani pe fondul adâncirii crizei

Abordarea “niciun copil nu este lăsat în urmă” înseamnă că toate clasele conţin doi sau mai mulţi profesori care îşi concentrează atenţia asupra celor care au nevoie de un ajutor suplimentar. Deoarece există profesionişti care lucrează împreună, nevoile elevilor pot fi îndeplinite mai bine, într-un mediu fericit şi familiar. Mulţi profesori rămân alături de aceeaşi clasă timp de mai mulţi ani.

Multe instituţii sunt şcoli primare şi generale combinate, fără nicio etapă neliniştitoare de tranziţie. Elevii îşi strigă profesorii pe numele lor de creştini, nu poartă uniforme şi sunt încurajaţi să se relaxeze în mediul lor.

Succesul sistemului finlandez este construit pe ideea că “mai puţin poate însemna mai mult”. Acest lucru poate părea contra-intuitiv pentru mulţi din interiorul altor sisteme educaţionale în care standardele şi eficienţa sunt măsurate în statistici şi dovezi măsurabile.

Lipsa unei concurenţe accentuate şi a unui etos egalitarist în cultura finlandeză a jucat un rol fundamental în formarea acestui sistem impresionant, pentru care guvernul din Finlanda plăteşte cu 30% mai puţin decât bugetul alocat de SUA pentru educaţie.

Citește și
1 Comentariu
  1. big spune

    Funeriu si Androneasca poate merg si ei la cursuri in Finlanda!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata