Kelemen Hunor: UDMR nu este de acord cu organizarea pe doar opt regiuni de dezvoltare

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor a declarat marţi seara, 4 decembrie, la Bistriţa, că Uniunea nu este de acord cu organizarea României pe doar opt regiuni de dezvoltare, considerând că numărul optim este între 13 şi 16 regiuni, astfel încât să existe o coerenţă istorică, economică şi socială.

„Noi avem un proiect, care a trecut de Senat şi a fost blocat la Camera Deputaţilor, prin care propunem 16 regiuni de dezvoltare, dar nu spun că aceasta este cifra sfântă. Nu, este o propunere. Se poate vorbi de 13, 14, 15, 16, 17, dar, dacă vrei să mergi pe anumite chestiuni, pe anumite criterii de coerenţă pentru regiunea de dezvoltare, undeva între 13 şi 16 poţi să stabileşti, ca să fie şi numărul de locuitori în interiorul regiunii de dezvoltare conform cerinţelor Uniunii Europene, să fie şi o coerenţă demografică, socială, istorică, economică. Opt nu e OK”, este de părere Kelemen.

Liderul maghiar consideră că actuala formulă de împărţire a regiunilor de dezvoltare a făcut ca absorbţia fondurilor europene să fie una scăzută.

„România, din fondurile pe regiuni de dezvoltare, a absorbit foarte puţin. Regiunile de dezvoltare sunt prost alcătuite şi nu poţi să mergi pe o absorbţie mai mare în Vrancea, de exemplu, ca să îi enervez pe Oprişan şi pe Mazăre sau pe Nicuşor Constantinescu, care e în aceeaşi regiune cu Constanţa. Acum, nu vă supăraţi, ce are Vrancea cu Constanţa? Constanţa, un oraş portuar cu posibilităţi economice uriaşe, cu o dezvoltare foarte mare, cu Dobrogea, cu Marea Neagră; Vrancea are altă dezvoltare, altă istorie, alte tradiţii economice, alte posibilităţi economice. Când este vorba de dezvoltare regională, există o frână dacă nu ai coerenţă în interiorul regiunilor de dezvoltare. Acesta este primul motiv pentru care noi nu am reuşit să atragem fonduri europene şi acest lucru trebuie schimbat”, a spus Kelemen Hunor.

Preşedintele UDMR apreciază că întoarcerea la regiunile istorice nu aduce nicio pierdere pentru România, existând exemple pozitive în acest sens şi în alte ţări din Uniunea Europeană.

„Nu trebuie să te sperii de istorie. Istoria nu este un lucru de care să te sperii şi trebuie să te gândeşti că ne întoarcem în istorie, şi asta înseamnă că pierdem ceva. Nu pierdem nimic. Chiar ţările care au făcut aceste regiuni dezvoltare şi au mers pe nişte tradiţii istorice au avut o evoluţie economică mult mai coerentă şi mult mai sănătoasă”, a mai declarat Kelemen.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.