Constituirea noului Parlament -documentar

Viitorul Parlament al României va avea 588 de parlamentari, în legislatura 2012 – 2016, reprezentând Uniunea Social Liberală (PSD, PNL, PC, UNPR), Alianţa România Dreaptă (PDL, FC, PNŢCD), Partidul Poporului – Dan Diaconescu, Uniunea Democrată Maghiară din România, precum şi cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară.

Cele mai multe mandate în viitorul Legislativ le va avea Uniunea Social Liberală (273 la Camera Deputaţilor şi 122 la Senat), urmată de Alianţa România Dreaptă (56 la Camera Deputaţilor şi 24 la Senat), Partidul Poporului – Dan Diaconescu (47 la Camera Deputaţilor şi 21 la Senat), Uniunea Democrată Maghiară din România (18 la Camera Deputaţilor şi 9 la Senat).

Potrivit articolului 63, alineat 3 din Constituţia României, Parlamentul nou ales în urma alegerilor legislative se întruneşte, la convocarea preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Prin actul de convocare emis de preşedintele României se stabilesc ziua şi ora la care se întrunesc pentru prima oară, separat, Camera Deputaţilor şi Senatul nou-alese (art. 1 din Regulamentul Camerei Deputaţilor şi art. 3 din Regulamentul Senatului).

Până la alegerea Birourilor Permanente, lucrările Camerei Deputaţilor şi ale Senatului sunt conduse de cel mai în vârstă deputat şi, respectiv, senator, în calitate de preşedinţi de vârstă, asistaţi de cei mai tineri patru deputaţi şi, respectiv, patru senatori, în calitate de secretari. Până la alegerea Birourilor Permanente separate ale celor două Camere nu pot avea loc dezbateri parlamentare, cu excepţia celor care privesc validarea mandatelor de deputat.

Citeste si:  Deputaţii au adoptat pe articole bugetul Camerei pe 2012

În ceea ce priveşte Camera Deputaţilor, în prima sa şedinţă, care are loc la data stabilită prin decretul prezidenţial, se alege o comisie care să valideze mandatele parlamentarilor. Această comisie este compusă din 30 de deputaţi şi trebuie să reflecte configuraţia politică a Camerei Deputaţilor, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.

Odată constituită, Comisia de validare îşi alege un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar, care alcătuiesc biroul comisiei. Sarcina Comisiei de validare este de a verifica legalitatea alegerii deputaţilor care compun grupurile de lucru. Ulterior, sunt judecate contestaţiile conţinute în dosarele primite de la Biroul Electoral Central şi îndeplinirea de către fiecare deputat a condiţiilor de eligibilitate şi a depunerii la dosar a tuturor documentelor cerute de legislaţia în vigoare pentru validarea mandatelor.

Citeste si:  Radiourile, obligate să difuzeze opere muzicale româneşti în 40% din timp

Camera Deputaţilor se întruneşte în şedinţă, de drept, în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia, care este prezentat de preşedintele comisiei în plenul Camerei Deputaţilor. Conform articolului 10 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, în cazul deputaţilor pentru care nu există motive de invalidare se întocmeşte, pe circumscripţii electorale, o listă cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Camera Deputaţilor se pronunţă printr-un singur vot. În cazul deputaţilor pentru care a fost propusă invalidarea mandatului, Camera Deputaţilor dezbate şi se pronunţă prin vot pentru fiecare caz în parte. Validarea sau invalidarea mandatelor de deputat se face cu votul majorităţii deputaţilor.

Se consideră legală constituirea Camerei Deputaţilor după validarea a două treimi din mandatele de deputaţi şi după depunerea jurământului de către aceştia. Deputaţii care refuză depunerea jurământului sunt consideraţi invalidaţi.

În privinţa Senatului, activitatea sa începe într-un mod asemănător cu cel al Camerei Deputaţilor. Se înfiinţează de asemenea o Comisie de validare, care însă nu mai conţine 30 de membri, ca la deputaţi, ci doar 12.

Senatul se întruneşte în a cincea zi de la constituirea Comisiei de validare pentru dezbaterea raportului prezentat de preşedintele comisiei şi se pronunţă printr-un singur vot asupra listei cuprinzând numele şi prenumele senatorilor propuşi pentru validare. Validarea sau invalidarea mandatelor de senator se face cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, Senatul devenind legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator. După validare senatorii depun jurământul în condiţiile legii iar după încheierea activităţii Comisiei de validare competenţele acesteia revin Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Citeste si:  "Hingherii" de maşini schimbă tarifele. Cât TE VA COSTA RECUPERAREA UNEI MAŞINI RIDICATE

După validarea parlamentarilor şi depunerea jurământului în fiecare dintre cele două Camere urmează crearea grupurilor parlamentare, formate, potrivit configuraţiei politice, din parlamentari care au candidat la alegeri pe listele aceluiaşi partid ori aceleiaşi formaţiuni sau alianţe politice/ electorale.

În prima şedinţă a Camerei Deputaţilor şi, respectiv, a Senatului de după constituirea grupurilor parlamentare se procedează la desemnarea conducerii proprii alcătuită din lider şi, după caz, din unul sau mai mulţi vicelideri şi un secretar.

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, se aleg preşedinţii celor două Camere şi apoi ceilalţi membri ai Birourilor Permanente ale acestora. Odată cu alegerea preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului, activitatea preşedinţilor de vârstă încetează de drept.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close