EUR
4,81 RON
(-0.08%)
USD
4,38 RON
(+0.99%)
GBP
5,65 RON
(+1.31%)
CHF
4,52 RON
(+0.24%)
BGN
2,46 RON
(+0.26%)
BYN
1,96 RON
(+0.97%)
CAD
3,28 RON
(+1.6%)
RSD
0,04 RON
(-0.09%)
AUD
2,88 RON
(+0.84%)
JPY
0,04 RON
(+0.4%)
CZK
0,19 RON
(-0.13%)
INR
0,06 RON
(+1.08%)

 

A şasea legislatură la Camera Deputaţilor după 1989

Legislatura 2008 – 2012 se încheie la Camera Deputaţilor în zilele următoare, odată cu preluarea de către noii aleşi a mandatelor câştigate la alegerile parlamentare de la 9 decembrie.

A fost a şasea legislatură a Camerei Deputaţilor după 1989 şi prima în care parlamentarii au fost aleşi pe sistem uninominal. O legislatură care a început sub conducerea democrat-liberalei Roberta Anastase (decembrie 2008 – iulie 2012) şi s-a încheiat sub conducerea social-democratului Valeriu Zgonea, al şaptelea preşedinte al acestui for din 1990 şi până în prezent.

Cele mai multe proiecte de lege şi-au încheiat procedura şi au fost promulgate în primul an al legislaturii, 2009, şi anume 391, conform bazei de date a Camerei Deputaţilor. În 2010 au fost adoptate şi promulgate 292 de proiecte de lege, în 2011 – 302, iar în acest an – 222.

Anul legislativ 2012, an electoral, a început la Camera Deputaţilor sub semnul grevei parlamentare a Uniunii Social Liberale, a continuat prin schimbarea majorităţii parlamentare din cea formată în jurul PDL în cea aparţinând USL, finalul de mandat găsind Camera inferioară cu 31 de deputaţi mai puţin.

În 2012, alegerile locale din iunie, schimbarea polilor de putere iar în sesiunea de toamnă alegerile parlamentare au dus la o activitate legislativă mai redusă a Camerei faţă de ceilalţi trei ani ai legislaturii, deputaţii acordând mai mult timp activităţii în circumscripţiile electorale decât lucrărilor în plen şi în comisii.

La Camera Deputaţilor, în anul 2012 au fost depuse 470 de proiecte de lege, faţă de 787 proiecte în 2011, 885 în 2010 şi 722 în 2009, iar ponderea proiectelor retrase/ respinse a înregistrat acelaşi trend descrescător în ultimul an al legislaturii în comparaţie cu primii trei ani – 271 în 2012, 435 în 2011, 310 în 2010 şi 429 în 2009.

În decursul celor patru ani ai legislaturii, deputaţii s-au reunit în 314 şedinţe de plen: 55 în 2012, 77 de şedinţe în 2011, 100 în 2010 şi 82 în 2009.

Moţiunile simple şi de cenzură au constituit un instrument des uzitat de deputaţii Opoziţiei în legislatura care se încheie în decembrie 2012.

Cabinetele conduse de premierul democrat-liberal Emil Boc s-au confruntat, în perioada 2009-2011, cu 12 moţiuni simple la Camera Deputaţilor, toate având acelaşi deznodământ – respingere.

În cele două luni cât au fost la guvernare, miniştrii Cabinetului Mihai-Răzvan Ungureanu nu au avut de „înfruntat” moţiuni simple, însă Guvernul condus de social-democratul Victor Ponta a avut de trecut prin dezbaterea a patru moţiuni simple, toate respinse, în ultima sesiune a actualei legislaturi.

2009 a fost anul în care, pentru prima oară în istoria postdecembristă, a trecut prin vot o moţiune de cenzură, Guvernul fiind astfel demis de Parlament. Intitulată „11 împotriva României”, moţiunea iniţiată la acea vreme de PNL şi UDMR şi susţinută de PSD, a fost adoptată pe 13 octombrie 2009, cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, Cabinetul Boc fiind demis.

La doi ani şi jumătate de la această premieră, istoria s-a repetat iar Parlamentul a demis pentru a doua oară un guvern, de această dată pe cel condus de Mihai-Răzvan Ungureanu, prin adoptarea, la data de 27 aprilie, a moţiunii de cenzură intitulate ‘Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată’, cu 235 de voturi pentru şi nouă împotrivă.

După această demitere, parlamentarii Uniunii Social Liberale (PSD, PNL, PC), cu ajutorul celor de la UNPR, al grupului minorităţilor naţionale altele decât cea maghiară şi al mai multor deputaţi şi senatori demisionari din PDL, au format o nouă majoritate politică, susţinătoare a Guvernului condus de Victor Ponta.

Printre legile importante adoptate în ultimul an al legislaturii se numără cea care a vizat trecerea Institutului Cultural Român de sub autoritatea preşedintelui României sub control parlamentar, prin intermediul Senatului, act normativ adoptat tacit de plen, dar şi legea privind majorarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului de la 75% la 85% din media veniturilor nete ale persoanei cu menţinerea limitei minime şi maxime, şi anume, 1.200 şi 3.400 de lei, cu începere de la 1 octombrie, plata TVA la încasarea facturii şi obligativitatea obţinerii unui permis de conducere special pentru deţinătorii de mopede care nu au un permis de conducere pentru alte categorii de vehicule, ultimele două acte normative cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2013.

Un alt proiect de lege care şi-a încheiat parcursul legislativ în 2012 reglementează domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale, parte din pachetul legislativ de energie adoptat de Uniunea Europeană în 2009, prin care au fost promovate noile norme comune privind piaţa internă a sectorului energiei. Principalele aspecte vizate de această lege se referă la liberalizarea preţurilor atât la energie electrică, cât şi la gazele naturale, întărirea rolului Agenţiei Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, definirea clientului vulnerabil atât de energie electrică, cât şi de gaze naturale.

Prin adoptarea proiectului legislativ privind pensiile militarilor, 26.000 de pensionari militari nu au mai fost obligaţi să returneze sumele primite în plus din diferenţa înregistrată între cuantumul pensiei vechi şi al celei recalculate, primită în anul 2011.

Confiscarea extinsă a averilor şi statutul personalului de specialitate din cadrul instanţelor judecătoreşti prin care grefierii sunt obligaţi să aibă studii superioare sunt alte două acte normative importante adoptate de Camera Deputaţilor, ca for decizional, în acest an. Deputaţii au decis să fie supuse confiscării extinse şi alte bunuri decât cele menţionate în Codul Penal în cazul persoanelor condamnate dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material iar pedeapsa cu închisoarea să fie de cinci ani sau mai mare.

A fost o legislatură despre care presa a relatat de nenumărate ori cum acte normative importante, precum legea pensiilor, ar fi fost adoptate cu sala de plen goală, dar statistic plină.

Din cele 333 de mandate de deputat de la începutul legislaturii, în prezent mai sunt ocupate doar 302. Unii dintre cei care nu şi-au încheiat mandatul fie au fost numiţi în conducerea unor instituţii ale statului sau a unor misiuni diplomatice, fie sunt cercetaţi ori condamnaţi penal, au decedat, au renunţat la viaţa politică ori au câştigat alegerile locale, devenind primari sau consilieri.

Alegerile parlamentare de la 9 decembrie au adus şi o premieră atât pentru Camera Deputaţilor, cât şi pentru Senat – o largă majoritate formată în jurul Uniunii Social Liberale, care a câştigat cele mai multe mandate de parlamentar.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata