EUR
4,85 RON
(-0.23%)
USD
4,34 RON
(+1.23%)
GBP
5,41 RON
(-0.1%)
CHF
4,56 RON
(+0.23%)
BGN
2,47 RON
(-0.03%)
BYN
1,68 RON
(+1.23%)
CAD
3,10 RON
(+0.67%)
RSD
0,04 RON
(+0.01%)
AUD
2,68 RON
(-0.38%)
JPY
0,04 RON
(+1.07%)
CZK
0,18 RON
(+0.29%)
INR
0,06 RON
(+1.08%)

 

A şasea legislatură la Senat după 1989

Legislatura 2008 – 2012 se încheie la Senat în zilele următoare, odată cu preluarea de către noii aleşi a mandatelor câştigate în urma alegerilor parlamentare din 9 decembrie.

A fost a şasea legislatură a Senatului după 1989 şi prima în care parlamentarii au fost aleşi pe sistem uninominal. Legislatura a debutat sub conducerea social-democratului Mircea Geoană (decembrie 2008 – noiembrie 2011), a continuat sub conducerea democrat-liberalului Vasile Blaga (noiembrie 2011 – iulie 2012) şi s-a încheiat sub conducerea liberalului Crin Antonescu (iulie – decembrie 2012).

Structura Senatului era formată, la începutul legislaturii, din 137 de senatori, însă anul 2012, care a fost unul marcat de proteste de stradă, greve parlamentare şi alegeri, a condus pe de o parte la schimbarea majorităţii, cea nouă conturându-se în jurul Uniunii Social Liberale (USL), iar pe de altă parte la diminuarea numărului de senatori la 120, după ce senatorii deveniţi reprezentanţi ai administraţiei locale, în urma scrutinului din iunie, au renunţat la calitatea de parlamentar.

La 1 februarie 2009 erau 51 de senatori PDL, 49 de senatori PSD-PC, 28 de senatori PNL şi nouă senatori UDMR, pentru ca la finalul primei sesiuni ordinare a Senatului din 2012 grupul parlamentar al PDL să mai deţină doar 40 de senatori, PSD – 43, PNL-PC – 28 de senatori, UDMR – opt senatori. Grupul progresiştilor, apărut între timp, era format în 2012, la finalul primei sesiuni ordinare, din 12 senatori. Doi senatori erau înregistraţi fără apartenenţă politică.

La finalul sesiunii ordinare septembrie – decembrie 2012, grupul PDL a scăzut de la 40 la 32 de senatori (plus senatorii Iulian Urban şi Tudor Udriştoiu care deşi nu erau afiliaţi grupului au susţinut proiectele promovate de acesta). Grupul PSD a încheiat legislatura cu 40 de senatori, PNL-PC cu 27 de senatori, grupul progresist cu 11 senatori, iar UDMR cu şapte. Un singur senator a încheiat legislatura ca independent.

Alegerile locale şi parlamentare au marcat activitatea legislativă în 2012, aceasta fiind mai scăzută decât în anii anteriori, senatorii fiind mai preocupaţi de activitatea în circumscripţiile electorale decât de şedinţele de plen sau din comisii.

Slaba activitate a Senatului în acest an a putut fi resimţită mai ales prin numărul mare de proiecte şi propuneri legislative adoptate tacit de această Cameră a Parlamentului faţă de anii trecuţi. Dacă în anul 2009 Senatul a adoptat tacit 48 de acte normative, în 2010 acestea au fost în număr de 80, pentru ca în 2011 să fie de 136. Numai în prima sesiune ordinară a anului 2012 senatorii au adoptat tacit 160 de proiecte şi propuneri legislative.

În legislatura 2008 – 2012 au fost înregistrate 2.989 de proiecte de lege şi propuneri legislative, din care 1.040 iniţiate de Guvern şi 1.949 propuneri legislative ale senatorilor şi deputaţilor.

Au fost adoptate 1.604 iniţiative legislative, respectiv 592 propuneri legislative, 553 ordonanţe de urgenţă, 106 ordonanţe emise în baza legii de abilitare şi 353 de proiecte de lege, altele decât de aprobare a ordonanţelor.

Plenul şi comisiile permanente au elaborat 3.230 de rapoarte şi au dat 4.341 de avize.

În ceea ce priveşte controlul parlamentar, au fost adresate Guvernului 2.655 de întrebări şi 2.153 de interpelări în cei patru ani de mandat.

Activitatea politică a senatorilor s-a concretizat şi în 2.864 de declaraţii politice ale senatorilor din partidele reprezentate în Camera superioară. În perioada decembrie 2008 – decembrie 2012 Senatul a adoptat 45 de hotărâri.

Moţiunile simple au constituit şi ele un instrument des uzitat de senatorii USL în perioada în care s-au aflat în Opoziţie, deşi niciuna din cele zece moţiuni simple iniţiate între 2009 – 2011 nu a fost adoptată.

Perioada 2008 – 2012 a fost una încărcată de evenimente politice, iar ultimul an nu a adus prea multe realizări legislative, după cum au declarat, liderii grupurilor parlamentare din Senat.

„A fost o activitate parţial bună la Senat. Zic parţială pentru că am fost şi în grevă, au fost şi alegeri, şi tot felul de alte acţiuni politice. Nu putem spune că a fost un an legislativ foarte bun, dar noi facem şi politică şi atunci, sigur, pot spune că a fost un an plin de succese pentru noi (USL – n.r.) – căderea Guvernului (Mihai-Răzvan Ungureanu – n.r.) în urma moţiunii de cenzură pe care am depus-o, apoi câştigarea alegerilor locale şi acum a celor parlamentare”, a afirmat miercuri,  Ilie Sârbu, liderul grupului PSD din Senat.

În ceea ce priveşte procesul legislativ, el şi-a exprimat regretul că foarte multe proiecte şi propuneri legislative care au fost adoptate de Senat au fost respinse sau blocate la Camera Deputaţilor, sesizată ca for decizional.

„Din păcate, tot ceea ce trece de Senat se blochează la Cameră, şi atunci rămânem cu proiectele suspendate. Un exemplu este TVA la 5% pentru alimentele de bază – a trecut de Senat, dar nu a mai avut şanse odată ce a ajuns la Cameră. La fel s-a întâmplat şi cu Legea 112 privind atribuirea terenului pentru casele vândute. Din punctul acesta de vedere, doar unde este Senatul Cameră decizională putem vorbi de realizări, cum fost Legea Educaţiei”, a arătat social-democratul.

Liderul grupului parlamentar PSD speră ca în noua legislatură să fie luate măsurile necesare pentru ca fenomenul absenteismului de la lucrările Senatului, dar şi cel al migraţiei politice să fie diminuate.

„Şi migraţia politică şi absenteismul parlamentarilor s-au accentuat în anul 2012. Au fost multe situaţii în care trebuia să întrerupem şedinţele din lipsă de cvorum, traseismul a fost în floare, s-au constituit grupuri parlamentare. Sper totuşi ca de acum să intrăm în normalitate”, a spus Sârbu.

La rândul său, liderul grupului parlamentar al senatorilor PNL, Mario Oprea, a remarcat blocajul din Camera superioară din cauza lipsei de cvorum, în pofida atmosferei „constructive” pe care parlamentarii au încercat să o menţină.

În opinia lui, problema lipsei de cvorum va trebui rezolvată cât mai curând, deoarece constituie „o vulnerabilitate la adresa democraţiei”.

„Absenteismul parlamentar a fost provocat mai mult decât generat de activitatea parlamentară, adică atunci când nu se dorea să se ţină şedinţa de plen a Senatului câte un grup sau mai multe nu veneau. Dacă se dorea blocarea unei legi, atunci iar se provoca lipsa cvorumului. Asta nu înseamnă, însă, că în clădirea Parlamentului nu se aflau senatorii. Într-adevăr, problema trebuie rezolvată pentru că reprezintă, la ora actuală, o vulnerabilitate a democraţiei”, a spus el, într-o declaraţie.

Legat de migraţia politică, Oprea a arătat că USL a gândit deja o primă soluţie pentru rezolvarea acestei probleme.
„Avem în programul (de guvernare – n.r.) USL o măsură. Ca să nu ajungem la revizuirea Constituţiei, care este un proces foarte greoi, când un parlamentar trece la alt partid să se poate organiza un referendum în colegiul în care a fost ales, în aşa fel încât el să poată fi demis şi să se ţină alte alegeri în colegiul respectiv”, a explicat liderul senatorilor liberali.

Oprea a mărturisit că are şi un regret legat de activitatea Parlamentului în legislatura ce urmează să se încheie, referitor la modificarea legii privind alegerea membrilor Senatului şi Camerei Deputaţilor.

„Am un regret – este vorba despre legea care se referă la alegerea parlamentarilor şi care a fost iniţiată de copreşedinţii USL, ceea ce probabil a strânit multe ambiţii electorale. Legea se referea la alegerea parlamentarilor dintr-un tur, ca la primari, cu vot majoritar. Legea a fost considerată neconstituţională. Dacă nu ar fi fost contestată la CCR, poate nu se ajungea aici şi aveam acum suficiente scaune pentru viitorii parlamentari”, a afirmat acesta, referindu-se la creşterea numărului de parlamentari care vor forma viitorul Legislativ, în urma alegerilor de la 9 decembrie.

Cristian Rădulescu, liderul grupului PDL din Senat, consideră că, în anul 2012, activitatea senatorilor s-a îndepărtat de aspectele legislative propriu-zise, orientându-se mai ales spre planul pur politic.

„Ca activitate parlamentară, ultimul an s-a îndepărtat mult de activitatea legislativă propriu-zisă şi s-a axat mai mult pe tentele foarte politice, adică mai mult decât pe proiecte de legi care să fi trecut. Efortul s-a irosit mai mult pe moţiuni, pe moţiunea de cenzură care a dus la schimbarea Guvernului (Ungureanu – n.r.), pe declaraţii politice, pe numiri în diferite instituţii aflate în subordinea Parlamentului, lucruri de genul acesta. Deci mai mult efort pe componenta politică pură”, a declarat, democrat-liberalul.

În ceea ce priveşte prezenţa senatorilor la lucrările plenului şi în comisii, Rădulescu a susţinut că democrat-liberalii au fost foarte activi.
„Cred că am stat, cel puţin din punctul de vedere al grupului nostru parlamentar, mai bine decât în alte mandate, lucru care arată că ţine mult de felul în care este condus un grup. Faptul că din primii zece ca prezenţă în Senat şase sau şapte sunt de la PDL, pe tot mandatul, şi că membrii grupului nostru sau 80% dintre ei au prezenţă totală peste 90% este uriaş. În condiţii de normalitate nu e uriaş, dar în condiţii în care sunt colegi senatori care au prezenţă de 10 – 15% este absolut remarcabil”, a apreciat acesta.

La rândul său, liderul senatorilor UDMR, Andras Levente Fekete, a catalogat anul legislativ 2012 ca fiind unul „cu multe scandaluri, greve parlamentare şi cu schimbări de Guvern”.

„Parlamentul a funcţionat cred că cel mai prost din ultimii opt ani. Indiferent cât mă gândesc, nu putem trece pe agendă realizări extraordinare în anul 2012. Sper ca anul 2013 şi următorii vor aduce o mult mai mare normalitate în viaţa politică a României şi în viaţa parlamentarilor”, a declarat,senatorul.

Andras Fekete s-a referit şi la absenteismul care a generat lipsa de cvorum, arătând că grupul pe care îl conduce a fost „cel mai disciplinat”, dar nu a putut asigura întotdeauna prezenţa necesară lucrărilor plenului.

„S-a accentuat absenteismul în ultimul an. Adică unii au candidat la alegerile locale şi nu prea i-a interesat ce se întâmplă în Senat, alţii care au candidat pentru un nou mandat s-au preocupat mult mai mult de colegiile lor pe care au vrut să le recâştige, alţii, care ştiau că nu mai candidează, erau destui şi nici ei nu au mai venit la Senat pentru că nu i-a mai interesat. A fost foarte greu să mai strângi un cvorum şi de foarte multe ori s-a întrerupt şedinţa plenului din această cauză. Ba au boicotat unii, ba ceilalţi. Puterea, când ştia că nu poate să treacă o lege, atunci mai bine nu venea, sau Opoziţia faulta Puterea. A fost ceva anormal. Eu şi colegii din UDMR am fost la datorie tot timpul şi pot spune că am fost cel mai disciplinat grup parlamentar din Senat, dar suntem puţini. Nu întotdeauna depinde de noi dacă este cvorum sau nu”, a afirmat senatorul UDMR.

În opinia liderului grupului progresist din Senat, Şerban Mihăilescu, democraţia a putut fi asigurată şi păstrată în România, în ciuda slabei activităţi legislative a acestui for.

„Anul 2012 nu a fost un an extraordinar. A fost o activitate destul de redusă legată de programul legislativ. A fost o activitate mai mult decât fragmentată. Singura chestiune care este importantă este faptul că am reuşit, totuşi, să păstrăm democraţia în ţară. Parlamentul, aşa cum este, rămâne totuşi stindardul democraţiei. Sper ca în noua legislatură să lucrăm mai bine”, a declarat,  Mihăilescu.

El s-a arătat dezamăgit de faptul că legea privind taxarea marilor averi, iniţiată de UNPR şi care a fost adoptată de Senat, nu a putut trece şi de Camera Deputaţilor.

„Noi am încercat, în special cu legea privind taxarea marilor averi, care nu a fost însă promovată de Cameră. Inclusiv sistemul legislativ exclude orice fel de progres atâta vreme cât cele două Camere ale Parlamentului rămân separate şi nu există o Comisie de mediere, iar fiecare face de capul lui. Aici nu e vorba de un Parlament, ci de două Camere, care au ajuns două Camere mamut. Eu nu cred că mai e ceva de făcut decât să schimbăm cât mai repede reglementările şi să terminăm cu aglomeraţia asta parlamentară”, a subliniat senatorul progresist.

Viitorul Senat al României va număra 176 de parlamentari, faţă de 137 în mandatul care se încheie. Din cei 176 de senatori, 122 reprezintă partidele componente ale Uniunii Social Liberale (PSD, PNL, PC, UNPR), 24 – Alianţa România Dreaptă (PDL, FC, PNŢCD), 21 – Partidul Poporului – Dan Diaconescu, nouă – Uniunea Democrată Maghiară din România.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata