Medicii vor fi înlocuiţi de computere?

– În orice domeniu, adevăraţii profesionişti sunt recunoscuţi şi preţuiţi pentru competenţele, dăruirea şi talentul lor, iar medicina nu face excepţie: în acest domeniu, un rol esenţial revine medicilor diagnosticieni, care se bucură de un deosebit respect în rândul colegilor de breaslă.

 

Un asemenea exemplu este cel al doctorului Gurpreet Dhaliwal, în vârstă de 39 de ani, profesor asociat la Universitatea California, considerat a fi unul dintre cei mai capabili diagnosticieni în prezent. Doctorul Dhaliwal are o deosebită capacitate de a pune întotdeauna diagnosticul corect, chiar şi atunci când se confruntă cu simptome nespecifice, ce pot fi caracteristice multor afecţiuni.

Să-l auzi vorbind sau făcând demonstraţii în sala de curs şi la manifestări ştiinţifice este o experienţă extraordinară.

Dar ce îl face de ce este oare atât de „special” profesorul Dhaliwal, care sunt abilităţile sale, ce face acesta în plus faţă de ceea ce poate face un calculator?

Pentru că există situaţii în care computerul greşeşte diagnosticul, strict în baza simptomelor prezentate. În altă ordine de idei, cum ar trebui conceput un program software, astfel încât să pună diagnosticul corect chiar şi atunci când este vorba de simptome nespecifice, comune multor afecţiuni?

Pentru că dincolo de memoria extraordinară, de capacitatea de a filtra simptomele şi de a elimina rând pe rând diferitele afecţiuni posibile, dr. Dhaliwal are două avantaje ce nu vor putea fi niciodată compensate de către computer: el poate consulta şi vorbi cu pacienţii şi, cel mai important, are un fler şi o intuiţie ieşite din comun.

Citeste si:  Steaua, obligată să joace două meciuri cu porţile închise în cupele europene

În SUA, diagnosticarea asistată de calculator are o istorie lungă de aproape 40 de ani. În perioada anilor `70, Universitatea Pittsburgh a conceput primele softuri menite să diagnosticheze probleme complexe în medicina internă, proiect ce s-a transformat ulterior într-un program software comercial numit Quick Medical Reference.

Începând cu anii `80, Massachusetts General Hospital a dezvoltat şi perfecţionat DXplain, un program ce oferă o listă de diagnostice clinice, în baza simptomelor existente şi a rezultatelor de laborator disponibile.

IBM, la rândul său, lucrează în prezent la un software dedicat diagnosticării clinice a diferitelor afecţiuni, numit Watson for Healthcare.

 

Într-o anumită măsură, metoda de diagnostic a dr. Dhaliwal este similară programului de şah Deep Blue al companiei IBM, program care în 1996 l-a învins relativ uşor pe Garry Kasparov, campionul mondial în acel moment. Programul avea memorate milioane de mişcări posibile pe care le putea analiza într-un interval de câteva secunde. Dr. Dhaliwal face în mare, cam acelaşi lucru, doar că plaja alternativelor posibile este mai restrânsă, iar viteza de analiză este mai mică decât cea a unui computer.

Cunoştinţele acumulate de către prof. dr. Dhaliwal datează încă din perioada facultăţii, acesta fiind un cititor avid de studii de caz publicate în revistele de specialitate sau prezentate la conferinţe de profil.

La muncă, profesorul utilizează ocazional un program de diagnoză numit Isabel, pentru a se asigura că nu îi scapă ceva. Totuşi, până în prezent nu a existat vreun diagnostic pus de calculator care să fi scăpat doctorului Dhaliwal; în schimb, calculatorul mai greşeşte uneori.

Citeste si:  Un ranger român trebuie să supravegheze peste 1.000 de hectare dintr-un parc naţional

Doctorul primeşte şi analizează frecvent cazuri care îi pun în încurcătură pe medicii internişti.

La conferinţe, îi sunt prezentate cazuri pentru a căror rezolvare are la dispoziţie de regulă 45 de minute. Şi în 99% din cazuri pune diagnosticul corect. Un diagnostic corect este calea cea mai scurtă către vindecare, crede profesorul, pentru că tratează direct cauza problemelor, nu doar efectele; acest aspect este foarte important, pentru că oamenii apreciază de regulă, priceperea medicilor, în măsura în care aceştia îi supun unor investigaţii numeroase şi complexe şi le prescriu tratamentul potrivit.

Cele mai interesante cazuri ale doctorului Dhaliwal sunt şi cele care ilustrează cel mai bine rolul factorului uman în punerea unui diagnostic corect. Şi aceasta deoarece computerul nu face altceva decât să filtreze o serie de simptome din baza de date pe care o are stocată în memorie.

În realitate însă, lucrurile nu sunt atât de simple, uneori pacienţii acuză simptome care aparent nu au nicio legătură cu afecţiunile descoperite  în urma analizelor.

Computerul nu realizează analize aprofundate, nu face corelaţii între simptome aparent fără legătură între ele, nu abordează organismul uman în mod unitar. În plus, simptomele şi intensitatea acestora nu sunt nişte date standard, ele variază de la om la om în funcţie de vârstă, sex, constituţie fizică etc.

Cel mai adesea, computerul se înşeală atunci când pacienţii prezintă simptome nespecifice sau caracteristice mai multor afecţiuni, când suferă de boli rare sau de mai multe afecţiuni concomitent. În acest punct, intervin doi factori ce nu pot fi integraţi în niciun program software: intuiţia şi experienţa medicului.

Citeste si:  Boc: La începutul lui septembrie 2009 ne angajăm răspunderea pe Legea unică de salarizare

O altă deficienţă majoră a programelor software este aceea că ele nu ţin cont de specificitatea simptomelor. Unele simptome se manifestă intermitent, cedează în anumite momente sau se intensifică fie şi numai în urma consumului unor alimente sau practicării anumitor activităţi. Iar acest lucru nu poate fi transpus în niciun software.

De aceea dialogul cu pacientul, pe lângă examenul clinic şi de laborator, este esenţial. Se spune adesea că medicii pediatri sunt cei mai buni diagnosticieni, tocmai datorită imposibilităţii de a dialoga cu pacienţii cu vârste foarte mici. Din acest punct de vedere, în domeniul pediatric, utilizarea computerului este de multe ori imposibilă şi deci, inutilă.

Şi totuşi, utilizarea computerului în confirmarea unui diagnostic este de mare ajutor, spune chiar doctorul Dhaliwal. Bazele de date stocate în memoria calculatorului sunt mult mai cuprinzătoare decât mintea umană. Aşa încât, utilizarea lor este benefică, mai ales în cazul medicilor mai tineri, lipsiţi de experienţă şi mai ales în situaţii ce nu se încadrează în rutina zilnică sau în situaţii ieşite din comun.

Însă computerul nu va putea substitui niciodată munca medicului. Computerul nu poate pune un diagnostic definitiv, mai ales că de multe ori el oferă mai multe posibile diagnostice.

De altfel nici nu a fost creat în scopul de a substitui activitatea medicilor. Dar îi ajută pe aceştia să ia în calcul toate variantele, să nu omită niciun posibil diagnostic din analiza simptomelor pacienţilor.

Monica Dobrescu

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata