Democraţia este în pericol, în România – titrează ziarele germane

– Nimic surprinzător în modul în care decurg lucrurile după finalizarea alegerilor şi a negocierilor politice pentru conturarea noii alianţe politice, menite a asigura confortul decizional al megaalianţei USL.

Dănuţ Dudu

Dornic a-şi rezerva capitalul politic obţinut prin intransigenţa declarată în raport cu problema naţională, Crin Antonescu reuşeşte să trimită în opoziţie formaţiunea care a reuşit ca, în întreaga perioadă postdecembristă, să fie la guvernare: UDMR.

Logica denunţării acordului preelectoral prin care UDMR era acceptată sine die la guvernare este explicitată de însuşi Victor Ponta: „nu o să mai avem alegeri şi scandal politic şi instabilitate politică. Prin votul românilor şi prin această majoritate uriaşă în Parlament, Guvernul a dobândit o stabilitate pentru a-şi pune în aplicare programul şi a nu sta tot timpul să fie şantajat de un grup, de nişte parlamentari”.

Dezamăgiţi, liderii comunităţii maghiare ameninţă cu arhicunoscuta “opoziţie constructivă”, care s-a demonstrat că în politica romanescă este echivalentă cu faultarea permanentă a adversarului.

Oricum, situaţia delicată în care se află UDMR poate fi explicată atât prin scăderea continuă a cotei de popularitate a UDMR (pentru prima oară în istoria postdecembristă un român câştiga un portofoliu de parlamentar în zona Harghita-Covasna) şi tendinţa membrilor UDMR de a se reorienta de această dată pe criterii mai curând politice decât etnice.

 

Portoflii ministeriale fără… portofoliu

La fel de puţin surprinzătoare este şi componenţa noului executiv. În faţa presiunilor politice şi pentru a-şi securiza mandatul, Victor Ponta a fost obligat să creeze un cabinet monstruos în care ministerele au fost divizate şi reîmpărţite pentru a ajunge la toată lumea.

Şi cum nici aşa nu s-a reuşit, s-a recurs la varianta de urgenţă a creării de portoflii ministeriale fără… portofoliu. În afara celor trei vicepremieri au apărut încă patru miniştri delegaţi, ceea ce înseamnă nu mai puţin de 6 funcţii ministeriale discutabile ca eficienţă.

Dacă la aceasta adăugăm şi faptul că unii dintre cei propuşi pentru a ocupa funcţiile din noul cabinet sunt persoane aflate în vizorul justiţiei, este firesc să ne punem întrebarea cât de eficient va fi noul cabinet şi ce relevanţă, din punct de vedere economic, va avea acesta.

Aşa cum arată situaţia în acest moment cabinetul Ponta pare mai curând o acoperire politică pentru adevăratul guvern numit FMI.

Separarea Ministerului de finanţe în trei ministere nu face decât să complice şi mai mult problema, existând riscul ca cei trei noi miniştri să nu reuşească să armonizeze politicele fiscale şi economice, fie şi din simplul motiv că nu sunt exponenţi ai aceluiaşi concept economic.

Greu de crezut că tehnocratul Liviu Voinea, cu întreprinzătoarea Maria Grapini şi experimentatul politician Varujan Vosganian vor reuşi vreodată să ajungă la un numitor comun. Asta va face ca viitoarele negocieri cu reprezentanţii FMI să fie extrem de dificile. putând duce chiar la o răcire sensibilă a relaţiilor cu acest organism internaţional.

În condiţiile în care 2013 se anunţă a fi dificil pentru economia românească, grevată de permanentizarea crizei europene, răcirea sau chiar ruperea legăturilor cu cei de la FMI poate fi catastrofală pentru România.

În plus, pe 19 decembrie, executivul României a anunţat că amână privatizările cuprinse în acordul încheiat cu FMI, ceea ce ridică semne de întrebare referitor la dorinţa de a perfecta o nouă înţelegere cu instituţia internaţională.

Pentru a calma spiritele, premierul Victor Ponta a dat asigurări potenţialilor investitori că va fi reînnoit acordul de împrumut de 5 miliarde de euro, care expiră în luna aprilie a anului viitor, părând a eluda faptul că propunerea cabinetului său ar putea fi un obstacol în calea negocierilor cu FMI.

Trebuie reamintit că executivul de la Bucureşti a fost permanent criticat pentru eşecul vânzării participaţiilor statului, ineficienţei reformelor şi a supradimensionării sectorului public, ceea ce frânează economia ce încearcă să depăşească o perioadă de recesiune.

Listările pachetelor minoritare ale companiilor ca Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz şi Petrom ar putea genera pentru bugetul de stat venituri de un miliard de euro, conform estimărilor Fondului Proprietatea.

Chiar dacă deficitul bugetar a scăzut în 2012 sub nivelul de 3% din PIB, criticile FMI sunt din ce în ce mai vehemente din cauza eşecului reformelor pe termen lung şi a atragerii de fonduri nerambursabile de la UE.

Până-n prezent nu s-a reuşit decât o ofertă secundară a titlurilor Transelectrica, din care s-a câştigat 38 milioane de euro. Noul guvern a amânat termenele limită pentru vânzarea unor pachete minoritare în companiile pe care le controlează, incluzând aici Romgaz, Nuclearelectrica, precum şi CFR Marfa sau Tarom, până spre sfârşitul anului 2013. Vânzarea unei participaţii minoritare la Transgaz a fost de asemenea amânată.

Probabil că FMI va găsi o cale pentru impunerea unui nou program economic, dar în actuala conjunctură, rămâne întrebarea cât de determinat este guvernul României să achieseze la acest program.

Renunţarea la privatizarea companiilor de stat are ca şi consecinţă imediată privarea bugetului de o sursă importantă de finanţare, ceea ce implică automat aruncarea poverii bugetare pe umerii contribuabililor. În plus, într-o astfel de eventualitate costurile împrumuturilor României vor exploda, investitorii punându-şi serioase întrebări legate de capacitatea României de a rambursa împrumuturile contractate.

 

Răspunsurile lui Ponta

În mod firesc ne punem întrebarea cum va reuşi, în aceste condiţii, să depăşească jaloanele financiare ale anului 2013?

Posibile răspunsuri vin chiar de la premierul Victor Ponta care consideră că în 2013, în primul rând, “nu o să mai avem acea secetă îngrozitoare care ne-a redus veniturile din agricultură enorm de mult”.

În al doilea rând acesta se bazează pe revenirea investitorilor pe piaţa românească care i-au dat asigurări că “ne vedem după alegeri să vedem şi noi cu cine discutăm”.

În al treilea rând, optimistul Ponta se bazează şi pe stoparea “corupţiei generalizate din zona de încasare a taxelor şi impozitelor”.

Iar nu în ultimul rând, “vor fi măsuri de reorganizare şi de economisire care se vor face în zona Guvernului central” menţiona primul ministru.

Citind printre rânduri se poate spune că nimic nu este clar, în acest moment, în afara faptului că organismele internaţionale şi comunitatea externă privesc cu mult scepticism ceea ce se întâmplă în România.

 

Germanii: democraţia este în pericol, în România

Astfel, de grabnica desemnare a liderului PSD ca prim-ministru se ocupă toate marile cotidiane germane.

Ziarul berlinez Die Welt se mulţumeşte să semnaleze evenimentul într-o scurtă notă, în timp ce Frankfurter Allgemeine Zeitung îi consacră o lungă relatare, iar Süddeutsche Zeitung un succint, dar incisiv editorial. Menţionând tensiunile existente între Victor Ponta şi Traian Băşesc u, cotidianul din Frankfurt nu se sfieşte să atragă atenţia că Uniunea Europeană este cea care i-a forţat mâna lui Băsescu pentru a accepta coabitarea cu Victor Ponta, dar nu trece sub tăcere nici verdictul Comisiei de la Veneţia a Consiliului Europei de condamnare a guvernului Ponta “pentru numeroasele încălcări ale Constituţiei” de care executivul condus de liderul PSD s-a făcut vinovat în timpul „crizei politice din vară care a culminat cu suspendarea lui Traian Băsescu”.

În aceste condiţii, concluzia celor de la Frankfurter Allgemeine Zeitung spune că „odată cu desemnarea lui Ponta s-a încheiat era celor 8 ani de reforme care a debutat în 2004 cu magistrala victorie a lui Băsescu în faţa lui Adrian Năstase” deoarece „nominalizarea lui Ponta echivalează cu recunoaşterea faptului că acest curs reformist nu mai poate fi continuat”.

Acelaşi pesimism se desprinde şi din paginile ziarului german de stânga, Süddeutsche Zeitung care consideră că victoria absolută a USL este principalul obstacol în instaurarea liniştii democratice în România.

Potrivit editorialistului acestui cotidian „planurile USL de schimbare a constituţiei nu prefigurează în orice caz nimic bun, fapt care impune grija critică a Uniunii Europene. Dacă învingătorii în alegeri vor să pună din nou cătuşe justiţiei, pentru că au în rândurile lor atât de mulţi activişti care tremură de frica procurorilor, trebuie adoptate sancţiuni dure. Tocmai acum democraţia este în pericol, în România. Şi tocmai lui Ponta nu merită să i se acorde încredere în Uniunea Europeană, dat fiind comportamentul său de până acum”.

Fără a dori să comentăm aprecierilor confraţilor de zona germană, nu putem însă încheia fără a aduce în faţa opiniei publice răspunsul premierului Ponta vis-à-vis de pericolul ca România să solicite un ajutor de urgenţă de la Uniunea Europeană.

Conform acestuia, „variantă este exclusă, cu o excepţie” – singura excepţie care a fost prevăzută şi în actualul acord şi care, din fericire, nu s-a întâmplat: o criză financiară în zona euro cu totul şi cu totul de neprevăzut.

„Din fericire, din ceea ce am văzut şi eu la Bruxelles şi am discutat în acest moment, ceea ce după Grecia, Portugalia, Spania se prefigura ca o mega-criză financiară nu e probabilă în acest moment. E posibilă, dar nu e probabilă”.

Oare la atât se rezumă pericolul pe care trebuie să-l înfrunte România în 2013? Credem că mai curând pericolul vine din interior din modul defectuos în care demarează noua guvernare.

Deşi are majoritate absolută, guvernarea va fi măcinată din interior de luptele dintre PSD şi PNL care deja se confruntă la scenă deschisă pentru portofoliile ministeriale. Se va mai găsi în timpul acestor confruntări răgazul necesar şi pentru problemele majore ale naţiunii?

Dănuţ Dudu

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...
1 Comentariu
  1. Chris spune

    Excluderea UDMR de la guvernare este un demers logic, de bun simţ. USL ar fi mâniat multe milioane de cetăţeni dacă ar fi inclus aceste „prostituate” politice, agregate etnic, pe lista de miniştrii.
    Găsesc fascinantă viziunea jurnaliştilor germani, care văd cum biata democraţie mioritică se clatină odată cu venirea la putere a USL-ului. Căruţa cu deontologi sigur nu s-a răsturnat la Frankfurt, iar ziarul german poate să-şi bage analiza politică în trei litere.
    Trebuie să devină clar pentru toată lumea, cetăţeanul sau naţiunea sunt cele mai puţin importante în acest moment. Acum primordială e bătaie pentru os, supunerea în faţa FMI-ului şi executarea ordinelor venite de la UE.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.