EUR
4,85 RON
(-0.23%)
USD
4,34 RON
(+1.23%)
GBP
5,41 RON
(-0.1%)
CHF
4,56 RON
(+0.23%)
BGN
2,47 RON
(-0.03%)
BYN
1,68 RON
(+1.23%)
CAD
3,10 RON
(+0.67%)
RSD
0,04 RON
(+0.01%)
AUD
2,68 RON
(-0.38%)
JPY
0,04 RON
(+1.07%)
CZK
0,18 RON
(+0.29%)
INR
0,06 RON
(+1.08%)

 

Secretul creşterii rapide a creierelor umane

Orice persoană care şi-a propus să facă mai multe exerciţii fizice în 2013 şi nu crede că are suficientă voinţă, ar trebui să ia în considerare o nouă perspectivă ştiinţifică asupra evoluţiei umane. Această idee sugerează că astăzi suntem mai inteligenţi din cauza că, în urmă cu un milion de ani, am putut să depăşim alte animale pe distanţe lungi.

Creierele noastre au fost modelate şi ascuţite prin mişcare şi continuăm să avem nevoie de activitate fizică regulată pentru ca acest organ să funcţioneze în mod optim, relatează NYTimes.com.

Rolul rezistenţei fizice în modelarea omenirii a intrigat antropologii. În 2004, biologii evoluţionişti Daniel E. Lieberman de la Harvard şi Dennis M. Bramble de la Universitatea Utah au publicat un articol intitulat “Rezistenţa în alergare şi evoluţia speciei Homo”, în care aceştia au emis ipoteza că strămoşii noştri bipezi au supravieţuit deoarece au devenit atleţi rezistenţi, capabili să prindă prada mult mai repede, alergând după animale până când acestea renunţau.

Rezistenţa a produs mâncare, care a furnizat energie pentru împerechere, ceea ce a însemnat că “adepţii jogging-ului timpuriu” şi-au transmis gena mai departe. În acest fel, selecţia naturală a determinat oamenii primitivi să devină şi mai atletici, corpul lor dezvoltând picioare mai lungi, degete mai scurte, mai puţin păr şi un mecanism auditiv intern mai complicat, pentru a menţine echilibrul şi stabilitatea în timpul mersului în poziţie verticală. Mişcarea a modelat corpul uman.

Însă, simultan, în cadrul unui proces de dezvoltare pe care, până recent, mulţi cercetători l-au privit ca pe o etapă independentă, oamenii deveneau mai inteligenţi. Creierele lor creşteau rapid în dimensiune.

Astăzi, oamenii au un creier care este de aproximativ trei ori mai mare decât ne-am fi aşteptat, spun antropologii, având în vedere dimensiunea corpului speciei noastre, în comparaţie cu cel al altor mamifere.

Pentru a explica acele creiere supradimensionate, cercetătorii evoluţionişti au indicat anumite posibilităţi. Oamenii primitivi trebuiau să plănuiască şi să execute o acţiune de vânătoare ca un grup, care avea nevoie de tipare de gândire complexe şi, se crede că, acestea i-au recompensat cu un succes evoluţionar. Potrivit acelei ipoteze, evoluţia creierului a fost determinată de nevoia de gândire.

Însă, acum, unii cercetători sugerează faptul că activitatea fizică a jucat de asemenea un rol critic în ceea ce priveşte creşterea dimensiunii creierelor noastre.

Pentru a ajunge la această concluzie, antropologii au început să analizeze informaţiile existente referitoare la dimensiunea creierului şi capacitatea de rezistenţă la o varietate de mamifere, inclusiv câini, porci de guineea, vulpi, şoareci, lupi, şobolani, pisici, antilope, capre, oi etc. Aceştia au descoperit un tipar important: specii precum câinii şi şobolanii, care aveau o capacitate mare de rezistenţă înnăscută, aveau de asemenea şi un volum mare al creierului având în vedere dimensiunea corpului lor.

Totodată, oamenii de ştiinţă au analizat şi experimentele recente în care şoarecii şi şobolanii erau crescuţi sistematic să devină alergători de maraton, ajungând la crearea unei serii de animale de laborator care excelau la alergat.

În mod interesant, după mai multe generaţii, aceste animale au început să dezvolte niveluri ridicate înnăscute de substanţe care promovează creşterea ţesutului şi sănătatea, inclusiv o proteină numită factorul neurotrofic derivat din creier, sau BDNF. Aceste substanţe sunt importante pentru performanţa în ceea ce priveşte rezistenţa. De asemenea, sunt cunoscute a avea un rol determinant în creşterea cerebrală.

“Ce înseamnă aceste lucruri? –  spune David A. Raichlen, un antropolog de la Universitatea din Arizona. Activitatea fizică a ajutat oamenii primitivi să devină mai inteligenţi.”

Aceşti oameni primitivi specifici şi-au îndreptat apoi capacitatea lor de a gândi şi raţiona înspre urmărirea mai eficientă a prăzii, devenind specia cea mai bine alimentată şi cu cel mai mare succes dintr-un punct de vedere evoluţionist. Fiind în continuă mişcare oamenii au devenit mai inteligenţi şi fiind mai inteligenţi s-au putut mişca mai eficient.

Şi, în urma tuturor acestor lucruri a apărut o abilitate de a înţelege matematica aplicată şi de a inventa iPad-urile. Însă, s-au produs mult mai târziu.

Ideea completă a acestei noţiuni este aceea că, dacă activitatea fizică a ajutat la modelarea structurii creierelor noastre, atunci, cel mai probabil, aceasta rămane esenţială şi în ceea ce priveşte sănătatea cerebrală din ziua de azi, spune John D. Polk, un profesor asociat de antropologie de la Universitatea Illinois.

Şi, de asemenea, există şi sprijin ştiinţific pentru această idee. Studii recente au arătat faptul că “exerciţiile regulate, chiar şi mersul” duc la apariţia unor abilităţi mentale mai robuste, “începând în copilărie şi continuând în perioada adultă”.

Bineînţeles, ideea potrivit căreia “jogging-ul de urmărie a prăzii a ajutat la evoluţia creierului omului” este doar o ipoteză, spun unii cercetători.

Dar, în acelaşi timp este şi captivantă, spune doctorul Liberman de la Harvard. “Sunt în mod fundamental de acord că există o bază evoluţionistă profundă pentru relaţia dintre un corp sănătos şi o minte sănătoasă”, o relaţie care transformă noţiunea “a face jogging cu memoria” în una mult mai literară decât ne-am fi aşteptat majoritatea dintre noi.

În acelaşi timp, această idee oferă un stimulent puternic de a adopta un stil de viaţă mai activ în 2013.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata