Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România

0 9

Autorităţile ar trebui să instituie un mix de politici pentru comasarea terenurilor agricole din România deoarece, în următorii ani, acest lucru va contribui la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi la reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, se arată în studiul ‘Rata de schimb de echilibru şi factorii săi – cazul României’, realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

Comasarea terenurilor agricole s-ar putea baza pe doi piloni, respectiv pe acordarea de prime pentru cedarea terenurilor de către fermierii vârstnici şi pe descurajarea nelucrării terenurilor agricole din proprietatea persoanelor fizice.

Studiul arată că deşi există în momentul de faţă un proiect de lege benefic în ceea ce priveşte acordarea de prime pentru cedarea terenurilor, acesta ar trebui modificat în sensul creşterii sumelor acordate pentru stimularea vânzării terenurilor.

„Este importantă descurajarea nelucrării terenurilor agricole prin aplicarea pentru terenurile agricole nelucrate, proprietate a persoanelor fizice, a impozitului corespunzător terenurilor intravilane cu destinaţia curţi-construcţii. O astfel de sancţiune există şi este aplicată din 2007, dar numai în cazul terenurilor deţinute de persoane juridice”, se menţionează în studiu.

De asemenea, comasarea terenurilor agricole va duce în următorii ani şi la dezvoltarea sistemelor de irigaţii şi reducerea dependenţei excesive a agriculturii româneşti de starea vremii, în condiţiile în care, în prezent, plata irigaţiilor poate fi făcută numai de exploataţiile agricole medii şi mari.

Potrivit estimărilor efectuate de coordonatorii studiului, România pierde în anii cu producţie agricolă slabă aproximativ 800 de milioane de euro, atât în agricultură cât şi în sectoarele economice conexe (industria alimentară, servicii de transport şi depozitare a mărfurilor agricole etc.).

Nu în ultimul rând, în studiul menţionat se precizează că procesul de comasare a micilor terenuri în mari exploataţii agricole poate întări legătura dintre producţia agricolă internă şi formele de comerţ modern (supermarketuri, hipermarketuri) care în prezent este ruptă din cauza incapacităţii micilor proprietari de terenuri de a livra mărfuri în cantitatea şi calitatea solicitată de partenerii lor de afaceri.

România a înregistrat în anul 2011 un deficit comercial pe segmentul de produse agroalimentare de aproximativ 800 de milioane de euro (0,6% din PIB), în scădere constantă faţă de anii anteriori. Cu toate acestea, cifra de ansamblu maschează o performanţă slabă pe segmentul produselor prelucrate industrial sau pe cel al produselor agricole neprelucrate dar cu valoare adăugată mai mare (fructe, legume) pe seama unor rezultate bune în domeniul produselor neprelucrate cu valoare adăugată mică (cereale).

„O strategie coerentă de dezvoltare a agriculturii româneşti trebuie să cuprindă şi un program de facilitare a investiţiilor private în capacităţi de prelucrare a produselor agricole în cadrul industriei alimentare care să se dezvolte în mediul rural. Guvernul ar trebui să sprijine dezvoltarea infrastructurii de drumuri, apă şi canalizare din mediul rural în acele sate care au capacitatea şi doresc să plătească aceste servicii prin intermediul taxelor locale şi direct (apă, canalizare) iar nu pe criterii de algoritm politic. Conform principiului bunelor practici, tot mai multe sate ar putea adopta această strategie care le poate permite atragerea de investiţii private în industria alimentară”, se mai arată în studiul ‘Rata de schimb de echilibru şi factorii săi – cazul României’, realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză (CNP).

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata