Devin oamenii din ce în ce mai inteligenţi?

0 26

Studiile recente bazate pe determinarea coeficientului de inteligenţă arată că omenirea, în ansamblu, devine tot mai inteligentă. În plus, în prezent, coeficientul de inteligenţă al sexului feminin tinde să îl ajungă din urmă pe cel al bărbaţilor, mai ales la nivelurile superioare de IQ.

Monica Dobrescu

Inteligenţa umană este unul dintre cele mai controversate subiecte în ştiinţă. În particular, oamenii de ştiinţă nu reuşesc să stabilească cu exactitate dacă diferenţele de inteligenţă între oameni sunt rezultatul dotării genetice, al influenţelor mediului sau chiar al modului cum este „cultivată” inteligenţa nativă.

Pe lângă aceste dificultăţi de ordin ştiinţific, cercetătorii se feresc adesea de o serie de observaţii ce ar putea fi considerate drept discriminatorii şi, în speţă, misogine. Cea mai importantă este aceea că la nivelul cel mai înalt al ierarhiei, IQ-ul femeilor este semnificativ mai redus decât cel al bărbaţilor. În plus, numărul femeilor care se încadrează în categoria „genii” este mult mai redus decât numărul bărbaţilor.

O astfel de observaţie l-a costat pe Larry Summers, fost rector al Universităţii Harvard, întreaga sa carieră. În 2005, acesta a declarat că aptitudinile matematice native necesare în informatică, fizică sau inginerie sunt considerabil mai rare la femei decât la bărbaţi. La scurt timp după această afirmaţie hazardată şi fără un suport ştiinţific, Summers şi-a dat demisia.

În acest context, trei cercetători îndrăzneţi de la Universitatea Duke din Carolina de Nord, Jonathan Wai, Martha Putallaz şi Matthew Makel, au decis să abordeze asemenea întrebări într-un studiu derulat pe parcursul a trei decenii, studiu recent publicat în revista Current Directions in Psychological Science. Studiul a constat într-o serie de teste standardizate destinate elevilor de liceu din SUA, pentru a observa modul de evoluţie a coeficientului de inteligenţă al celor mai dotaţi tineri pe parcursul unei perioade mai lungi.

Cei trei cercetători au tras două concluzii foarte importante privind evoluţia IQ-ului tinerilor superdotaţi. Prima – cunoscută sub denumirea de efectul Flynn – afirmă că inteligenţa poate fi în mare măsură influenţată de o serie de factori externi; o asemenea concluzie ar putea explica de ce rezultatele testelor de inteligenţă au avut o pronunţată tendinţă de creştere în ultimele trei decenii, mai ales în rândul tinerilor cu IQ foarte ridicat. Cea de-a doua concluzie se referă la decalajul observat de-a lungul timpului între nivelul de inteligenţă al femeilor şi cel al bărbaţilor, decalaj care a dispărut aproape în totalitate în prezent.

Autorii studiului au obţinut datele necesare cu ajutorul programului Talent Identification (TIP) al Universităţii Duke, conceput – aşa cum îi spune şi numele – pentru a identifica tinerii deosebit de inteligenţi: toţi participanţii au fost identificaţi în baza rezultatelor la o serie de teste destinate studenţilor cu vârste mai mari, din anii terminali sau chiar teste destinate masteranzilor.

Studenţii au fost selectaţi din topul primilor 5% clasaţi la aceste teste. TIP, la rândul său, are la bază rezultatele obţinute la trei examene naţionale: SAT, EXPLORE şi ACT. În ceea ce priveşte reprezentativitatea eşantionului şi relevanţa rezultatelor, în ansamblu, cei trei cercetători au examinat 1,7 milioane de studenţi în perioada 1981 – 2010.

În ansamblu, subiecţii de sex masculin au obţinut rezultate mai bune la matematică şi discipline exacte, în vreme ce subiecţii de sex feminin s-au clasat mai bine la raţionamente logice. Aceste rezultate au fost aceleaşi pentru toate nivelurile de IQ. Însă când vine vorba de topul celor mai inteligenţi tineri, studiul a evidenţiat două concluzii foarte interesante: pe de o parte, băieţii s-au dovedit considerabil mai buni decât fetele la matematică şi la disciplinele exacte în general; pe de altă parte, nivelul coeficientului de inteligenţă al băieţilor a scăzut totuşi pe parcursul celor 30 de ani analizaţi.

La începutul anilor `80, raportul dintre sexe în topul celor mai bune 0.01% rezultate la SAT – Scholastic Aptitude Test – era de 13:1 în favoarea băieţilor. În doar 10 ani, la începutul anilor `90 însă, raportul scăzuse la 4:1 în favoarea sexului masculin. Celelalte două teste – EXPLORE şi ACT – analizate pe perioada 1990 – 2010, arată decalaje mai mici între ponderea celor două sexe, raportul variind între 2:1 şi, respectiv, 3:1. Însă toate cele trei teste arată că în ultimii 15 ani, IQ-ul celor mai dotaţi tineri a stagnat sau mai rău, a înregistrat scăderi în unii dintre anii analizaţi

Chiar dacă nu este perfect, cei trei autori consideră că studiul lor este extrem de relevant atât în ceea ce priveşte eşantionul reprezentativ, cât şi perioada lungă de timp analizată. Cele mai interesante rezultate provin din analiza scorurilor SAT şi sunt confirmate de un studiu realizat în 1983 de un grup de cercetători de la Universitatea John Hopkins. La rândul lor, aceştia au constatat că raportul dintre sexe în domeniul abilităţilor matematice era la acel moment de 13:1 în favoarea băieţilor.

Foarte interesant totuşi este faptul că, odată cu anii 1990, ponderea fetelor în topul clasamentului a crescut foarte mult, lucru evidenţiat şi de celelalte două teste investigate. Dar dacă pentru perioada 1980-1990, acest fenomen s-a datorat creşterii mai rapide a IQ-ului persoanelor de sex feminin, în ultimele două decenii ponderea a crescut datorită unei stagnări şi chiar a unei reduceri a IQ-ului persoanelor de sex masculin.

Din păcate, cei trei cercetători nu au fost în măsură să ofere o explicaţie pentru această tendinţă. O concluzie este însă evidentă: variaţiile coeficientului de inteligenţă sunt rezultatul influenţei unor factori externi, precum şi al modului cum este „cultivată” inteligenţa nativă.

Ipoteza conform căreia aceşti factori externi – încă neelucidaţi – pot avea un real impact asupra coeficientului de inteligenţă a fost propusă pentru prima oară în anii `80 de către profesorul James Flynn de la Universitatea Otago, Noua Zeelandă. Efectul Flynn postulează faptul că la nivel mondial, coeficientul de inteligenţă a crescut în medie cu 0.3 puncte anual în ultimele opt decenii.

Utilizând date din cadrul TIP, Dr. Wai şi colegii săi au arătat că această ipoteză este valabilă atât în cazul geniilor, cât şi al persoanelor mai puţin inteligente; această observaţie sugerează faptul că şi aceştia din urmă îşi pot „îmbunătăţi” inteligenţa, graţie factorilor ce determină efectul Flynn.

Încă o dată, datele au arătat însă că modificările apar doar în domeniul matematicii şi disciplinelor înrudite; în ceea ce priveşte raţionamentele logice la nivelul limbajului şi aptitudinile de lectură, datele nu au evidenţiat niciun trend clar.

În prezent, nimeni nu ştie care sunt factorii ce cauzează efectul Flynn. Ipotezele existente variază de la o mai bună nutriţie sau un mediu extern mai stimulativ (în primul rând datorat progresului tehnic şi ştiinţific), şi până la eliminarea plumbului din substanţe precum petrolul sau vopselele. Dincolo de aceste neclarităţi, majoritatea psihologilor sunt de acord că variaţiile IQ-ului nu sunt rezultatul unei modificări genetice: perioada de timp analizată – de câteva decenii – este prea scurtă pentru a putea susţine ipoteza selecţiei naturale.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.