Efectele alcoolului asupra organismului

0

Majoritatea dintre noi ştim că dacă bem prea mult putem fi victimele unui accident de maşină, putem deveni dependenţi sau putem să ne pierdem echilibrul.

Însă, foarte puţini dintre noi ştiu ce anume se întâmplă în corpul nostru, atunci când consumăm alcool.

De fapt, alcoolul, chiar şi în cele mai mici doze, afectează aproape fiecare funcţie din organism, de la creier la circulaţie şi până la imunitate. Cu toate că, în doze scăzute, alcoolul pare să furnizeze anumite beneficii pentru sănătate, printre care o viaţă mai lungă şi o inimă mai sănătoasă, în doze mai mari, consumul de alcool are un risc crescut de a produce efecte adeverse pe termen lung şi leziuni permanente.

În general, sezonul sărbătorilor, mai ales Anul Nou, este plin de oportunităţi de a bea alcool şi de a exagera în această privinţă.

În timpul săptămânii  Crăciunului şi al Anului Nou, procentul accidentelor de maşină mortale este de două-trei ori mai mare decât în orice altă perioadă a anului. În restul lunii decembrie, 28% dintre decesele legate de trafic implică un şofer băut, însă, acest procent creşte până la 40% în timpul săptămânii de la Crăciun şi până la Anul Nou.

Bineînţeles, pentru 2013, poţi alege un consum mai responsabil. Un consum standard de alcool este considerat a fi 177 de mililitri de alcool pur, echivalentul a 350 de mililitri de bere, 230 de mililitri de lichior de malţ, 150 de mililitri de vin sau 45 de mililitri de lichior puternic.

Experţii definesc consumul de alcool moderat a fi un pahar pe zi pentru femei şi până la două pahare pe zi pentru bărbaţi. Consumul excesiv de alcool se află la o distanţă de doar câteva pahare: peste patru pahare de alcool la o singură ocazie pentru femei şi peste cinci pahare pentru bărbaţi.

Totuşi, atunci când vine vorba de starea de ebrietate legală, consumul de alcool nu se măsoară în funcţie de câte pahare s-au consumat, ci în funcţie de nivelul alcoolului în sânge sau conţinutul alcoolui din sânge (BAC). Limita maximă este diferită în funcţie de fiecare ţară: de exemplu în Marea Britanie la 0,8g/l alcool pur în sânge exprimat, în timp ce în Romania limita a fost redusă de la 1 ianuarie 2012 de la 0,8 la 0,5.

Deoarece volumul de apă din organism afectează direct BAC, experţii recomandă alternarea între băuturi alcoolice şi non-alcoolice, cu precădere apa simplă, atunci când participăm la diverse petreceri.

Jurnaliştii de la Huffingtonpost.com au discutat şi cu doctorul Michael Fingerhood, un profesor asociat de medicină de la Centrul Medical Johns Hopkins Bayview, pentru a afla cu exactitate ce anume se întâmplă în organismul nostru atunci când consumăm alcool.

Reţinem următoarele informaţii:

  • Gură

Alcoolul nu rămâne în gură prea mult timp, astfel că enzimele care încep să îl descompună nu au foarte mult timp pentru a-şi face treaba. În timp ce o cantitate foarte mică este digerată, majoritatea alcoolului ajunge în stomac.

  • Stomac

Alcoolul este descompus de două clase de enzime. Primul tip transformă etanolul, alcoolul pe care îl bem, în acetaldehidă. Acetaldehida este toxică, astfel că al doilea pas al metabolismului, care se produce în ficat, se desfăşoară într-un timp foarte scurt la majoritatea persoanelor.

Alcoolul va trece mult mai încet prin stomac dacă ai mâncat recent, ceea ce permite descompunerea unei cantităţi mai mari înainte de a ajunge în ficat. Aşadar, cei care mănâncă înainte să bea vor avea o stare de euforie diminuată. Iar acesta este un lucru bun! Alcoolul irită mucoasa stomacului, ceea ce poate provoca o stare de greaţă sau chiar vărsături.

Eşti lihnit de foame? Băutura alcoolică îţi păcăleşte stomacul să creadă că primeşte “combustibil”, din moment ce alcoolul este bogat în calorii. Însă, stomacul nu primeşte niciun tip de alimente reale, ceea ce poate explica motivul pentru care unele persoane simt nevoia să mănânce în timp ce se află în stare de ebrietate sau sunt flămânzi a doua zi.

  • Ficatul

Ficatul este responsabil cu descompunerea celei mai mari cantităţi de alcool (acum sub forma acetaldehidei) în a doua etapă a metabolismului. În acest organ, a doua categorie de enzime transformă acetaldehida toxică în acetat inofensiv, care este foarte apropiat de oţet, ca şi componenţă chimică.

Ficatul poate metaboliza doar o anumită cantitate de alcool pe oră, indiferent de cât de mult ai consumat. Atunci, de ce unele persoane par că pot consuma mai mult alcool decât altele? Această rată variază la diferite persoane şi este afectată de gen şi de cât de mult ai mâncat în acea zi. În plus, anumite grupuri de oameni par să aibă anumite enzime cu un proces de funcţionare redus sau o lipsă de enzime completă, inhibând finalizarea acestei a doua etape a metabolizării alcoolului (acest lucru este întâlnit de obicei la populaţia asiatică). Atunci când are loc acest fenomen, se acumulează acetaldehidă, provocând apariţia unor anumite simptome, precum un puls rapid, transpiraţie, înroşirea feţei, greaţă şi vărsături.

  • Inima

După câteva pahare de alcool, unele persoane ar putea experimenta un ritm cardiac rapid sau neregulat. Oamenii de ştiinţă nu sunt complet siguri din ce cauză se produce acest lucru, dar, se pare că alcoolul ne afectează în mod direct cronometrul nostru intern. Oamenii care nu consumă alcool în mod regulat sunt mai susceptibili la acest tip de reacţie.

  • Sistemul circulator

Devii înfierbântat şi agitat? Alcoolul este ceea ce se numeşte un vasodilatator, adică lărgeşte în mod natural vasele de sânge, ceea ce îţi poate face obrajii roşii şi îţi pot oferi acea senzaţie de căldură interioară, şi nu într-un sens metaforic.

  • Sistemul imunitar

Sistemul imunitar are două părţi: o parte încearcă să ţină departe boala şi cealaltă luptă împotriva bacteriilor, odată ce acestea sunt deja prezente în organism. Deoarece alcoolul le suprimă pe amândouă, corpul tău nu este doar mai predispus la boli, dar nici nu poate lupta împotriva lor. Acest efect persistă timp de aproximativ 24 de ore după ce ai dat pe gât câteva pahare de băutură.

  • Rinichi

În mod normal, organismul eliberează un hormon antidiuretic numit vasopresină, care, atunci când alcool nu este prezent, transmite apa înapoi în organism. Însă, alcoolul inhibă acest hormon şi, în schimb, trimite apa în vezica urinară. Acesta este motivul pentru care la o petrecere este întotdeauna coadă la baie!

  • Vezica urinară

Pe lângă faptul că redirecţionează apa din rinichi înspre vezică, alcoolul este şi un diuretic natural, ceea ce înseamnă că determină celulele să se micşoreze, împingând apa în afara fiecărei celule. Pentru a gestiona acel lichid suplimentar, organele îl secretă în vezică, ceea ce te face să te duci la toaletă.

Deşi mulţi oameni simt că după prima “călătorie” la baie, nevoia de a merge creşte, această senzaţie este în cea mai mare parte o iluzie. Pe măsură ce continu să bei, asimilezi şi mai multe lichide şi inhibi eliberarea de un nivel mai mare de vasopresină, ceea ce te determină să mergi de mai multe ori la baie.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.