Sergiu Nicolaescu: activitate parlamentară – documentar

0

Participant la evenimentele revoluţionare din decembrie 1989 din Bucureşti, Sergiu Nicolaescu a făcut parte din Consiliul Frontului Salvării Naţionale, constituit în seara zilei de 22 decembrie 1989. S-a implicat imediat în constituirea organizaţiilor FSN din ţară în ultima parte a lunii decembrie 1989. A făcut parte, din partea FSN, din Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională (9 febr.-11 mai 1990).

A fost senator în aproape toate legislaturile, din 1990 şi până în 2012, cu o excepţie, legislatura 2004-2008, când nu a mai candidat, fiind unul dintre cei mai longevivi parlamentari de după ’89.

A fost ales senator de Braşov, pe listele FSN, în urma scrutinului din 20 mai 1990. În prima legislatură (9 iunie 1990-14 octombrie 1992) a fost preşedintele Comisiei senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decembrie 1989.

A fost reales senator la 27 septembrie 1992, de Vrancea, pe listele PSDR. În legislatura 1992-1996 a fost membru al Comisiilor permanente din Senat de politică externă şi cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În cadrul acestei legislaturi a avut 4 propuneri legislative, toate fiind retrase ulterior de către iniţiator şi de către Senat.

În perioada 1996-2000 a fost senator de Vrancea, ales pe listele PDSR, fiind membru al aceloraşi comisii ca şi în legislatura precedentă. În perioada 1996-iunie 1998 a fost membru al Delegaţiei Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a OSCE.

La 26 noiembrie 2000 a fost ales senator PDSR de Arad. În legislatura 2000-2004 a fost membru în trei comisii: Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (ian. 2001-2004), fiind şi preşedinte al acestei comisii; Comisia pentru politică externă (2000-ian. 2001) şi Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă (2000-ian. 2001).

La 7 septembrie 2002 a fost reales preşedinte al Uniunii Naţionale a Organizaţiilor Revoluţionare din Decembrie 1989.

La 29 octombrie 2003 a iniţiat alături de alţi parlamentari Legea privind recunoştinţa faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Propunerea legislativă a fost adoptată de Senat la 29 mai 2004 şi de Camera Deputaţilor la 29 iunie 2004, iar preşedintele Ion Iliescu a semnat de decretul de promulgare la 12 iulie 2004. Legea 341/2004 privind recunoştinţa faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 a fost unul dintre succesele legislative ale senatorului Sergiu Nicolaescu, alături de Legea Cinematografiei.

În ce priveşte rolul acestei legi Sergiu Nicolaescu preciza: ‘Trebuie să se înţeleagă clar că este o lege de protecţie socială. Vor primi integral indemnizaţia cei cu salarii mici şi pensionarii. Un al doilea atribut al acestei legi este înfiinţarea unui institut care să gândească teoria acestei revoluţii din decembrie 1989 şi să vină cu puncte de vedere autorizate de aşa natură încât să se respingă alte afirmaţii, alte gândiri, alte interpretări pe acest subiect.’

La 7 decembrie 2004, Parlamentul a votat Legea 556 privind înfiinţarea Institutului Revoluţiei Române din Decembrie 1989. Potrivit acesteia, Institutul are ca obiect de activitate ‘analiza ştiinţifică a premiselor, desfăşurării şi efectelor Revoluţiei’, în plan politic, economic şi social, ‘în scopul realizării unei imagini documentate, obiective şi cuprinzătoare asupra acestui eveniment’. Astfel, Institutul trebuie să culeagă, să arhiveze, să cerceteze şi să publice documente referitoare la Revoluţia română. Senatorul PSD Sergiu Nicolaescu a susţinut necesitatea existenţei unui asemenea institut care va strânge documente şi mărturii importante despre Revoluţia din decembrie 1989. ‘Problema Revoluţiei române există, trebuie şi suntem obligaţi să o studiem. Crearea Institutului este un imens avantaj în alegerea adevărului’, a apreciat senatorul Sergiu Nicolaescu.

O altă reuşită în plan legislativ a senatorului Sergiu Nicolaescu a fost Legea Cinematografiei, iniţiată la 7 martie 2001 la Senat, aprobată de camera superioară la 20 decembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor la 25 iunie 2002. A fost promulgată de preşedintele Ion Iliescu la 27 noiembrie 2002, devenind Legea nr. 630/2002.

În legislatura 2008-2012 a fost senator de Bucureşti, ales în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 1, pe listele Alianţei Politice Partidul Social Democrat + Partidul Conservator. A condus în calitate de preşedinte Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă. În cadrul acestei legislaturi a avut cele mai multe iniţiative legislative. Dintre acestea a fost adoptată Legea 238/2010 privind declararea zilei de 15 ianuarie Ziua Culturii Naţionale.

În cadrul unui interviu pentru AGERPRES, la 15 noiembrie 2008, Sergiu Nicolaescu preciza în ceea ce priveşte experienţa sa de parlamentar: ‘Eu am intrat în Parlament prin Revoluţie. Niciodată, absolut niciodată, nu am folosit în avantajul meu respectul oamenilor şi funcţia de parlamentar. Popularitatea de care m-am bucurat ca regizor niciodată nu am folosit-o pentru mine. … Cei 18 ani care caracterizează România de după Revoluţie nu au nicio legătură cu ceea ce am vrut noi să facem prin revoluţie. Am simţit-o puternic şi atunci mi-am dat seama că e de datoria mea să rămân în Parlamentul României. Nu sunt singurul om cinstit, nu sunt singurul om care nu s-a îmbogăţit, nu sunt singurul om care dă o situaţie mai bună pentru una mai proastă, căci, fără discuţie, pentru mine Parlamentul e o situaţie mai proastă decât cea pe care o am eu ca regizor.’

La 12 decembrie 2012, senatorul PSD Sergiu Nicolaescu le adresa mulţumiri colegilor din Senat pentru perioada petrecută împreună, motivând totodată că nu va mai candida pentru un nou mandat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.