Patriarhul Daniel: Nimeni nu poate deveni creştin fără Botez

0 7

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a subliniat în predica rostită duminică, 6 ianuarie, la sărbătoarea Botezului Domnului, că aceasta are o semnificaţie deosebită pentru viaţa creştină deoarece „nimeni nu poate deveni creştin fără Botez”.

„Sărbătoarea Botezului Domnului, numită şi Epifania sau Teofania, este una dintre cele mai mari sărbători ale creştinătăţii. Taina Sfântului Botez este poarta de intrare în Biserică şi în Împărăţia cerurilor. Ştim aceasta din convorbirea Mântuitorului Iisus Hristos cu unul din învăţaţii Legii vechi, şi anume cu Nicodim, care era un om înţelept şi duhovnicesc. Iisus îi spune acestuia că „de nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă Împărăţia lui Dumnezeu”. La întrebarea lui Nicodim: cum va putea un om în vârstă să se nască din nou?, Mântuitorul îi răspunde: „De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în Împărăţia cerurilor”. Aşadar, Taina Sfântului Botez este taina naşterii din nou, taina naşterii duhovniceşti a persoanei”, le-a spus Patriarhul credincioşilor.

În predica sa, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a susţinut faptul că „cel se naşte fizic întru Adam, ca om, se naşte pentru a muri fizic, însă cine se naşte spiritual întru Hristos prin Botezul cu apă şi Duh Sfânt, se naşte pentru a trăi veşnic”.

„De aceea Sfântul Apostol Pavel ne spune: „Precum în Adam toţi mor, aşa şi în Hristos toţi vor învia”. Deci, în Taina Sfântului Botez se pregăteşte începutul învierii oamenilor, mai întâi învierea sufletului din păcat, prin credinţă, viaţă curată şi fapte bune, iar apoi, la Învierea cea de obşte, şi învierea trupului din stricăciune, pentru a trăi veşnic în iubirea Preasfintei Treimi. Aşadar, legătura tainică între Botezul din Biserică şi începutul intrării omului în Împărăţia cerurilor este conţinutul cel mai profund al Tainei Sfântului Botez. Nimeni nu poate intra în Împărăţia cerurilor dacă nu se naşte din apă şi din Duh în Biserică”, a explicat acesta.

Patriarhul a adăugat că atunci când se botează un copil, primeşte binecuvântare nu numai copilul respectiv, ci şi familia şi Biserica întreagă, pentru că „Botezul nu este numai un eveniment personal, ci şi unul comunitar, eclesial”.

„Copiii care nu sunt botezaţi, sub pretextul că nu sunt suficient de maturi ca să înţeleagă Taina Botezului, sunt lipsiţi de o binecuvântare unică, aceea a unirii lor personale cu Sfânta Treime în Sfânta Biserică, iar dacă se întâmplă să moară nebotezaţi, ei nu se pot bucura deplin de bucuria vieţii veşnice, după cum spun Sfinţii Părinţi. Biserica Ortodoxă consideră că trebuie sfinţită nu numai viaţa matură a omului, ci şi copilăria şi tinereţea lui. Când se botează copilul, în aceeaşi zi el primeşte şi Taina Mirungerii.

Atunci copilul botezat primeşte o mulţime de daruri duhovniceţti spre a fi cultivate, iar apoi el, mergând la biserică împreună cu mama, tata, bunica şi cu alţi copii, creşte duhovniceşte în iubirea de Dumnezeu şi de Biserică. (…) Faptul că Biserica botează copiii, îi mirunge şi îi împărtăşeşte în aceeaşi zi arată că un copil este o persoană umană întreagă. (…) Când se botează un om, o fiinţă biologică raţională devine o fiinţă teologică, eclesială, purtătoare de Dumnezeu. Copilul botezat este introdus în iubirea Preasfintei Treimi. El primeşte numele unui sfânt, pentru a arăta că de fapt calea Botezului este calea sfinţeniei vieţii prin harul Preasfintei Treimi”, a mai explicat Preafericitul Părinte Patriarh.

Patriarhul Daniel le-a amintit credincioşilor că în ziua sărbătorii Botezului Domnului, la finalul Sfintei Liturghii, se săvârşeşte Sfinţirea cea Mare a apei.

„Această apă pe care Duhul Sfânt o sfinţeşte este apa de binecuvântare, apa de sfinţire a sufletului şi a trupului şi a naturii înconjurătoare, dar şi izvor de bucurie pentru oamenii care o primesc cu credinţă, evlavie şi dragoste. Sfinţirea cea Mare a apei sau Aghiasma Mare este o slujbă ce se săvârşeşte în afara bisericii pentru că Mântuitorul Iisus Hristos S-a botezat nu într-un spaţiu închis, ci în râul Iordan. De obicei, această slujbă se săvârşeşte lângă un râu curat sau un izvor, iar dacă nu se poate acolo, aceasta se săvârşeşte în apropiere de biserică, unde sunt vase multe cu apă, pregătite cu multă grijă şi cu multă evlavie pentru momentul acesta sfânt”, a subliniat acesta.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a ţinut să arate că, dacă este primită cu credinţă şi cu evlavie, Aghiasma Mare „ne sfinţeşte sufletele şi trupurile noastre, casele noastre şi tot spaţiul în care ne desfăşurăm activitatea, ne aduce vindecare de boli sufleteşti şi trupeşti, dar ne aduce şi eliberarea de patimi şi alungarea duhurilor celor rele”.

„Apa sfinţită ne aduce aminte că suntem botezaţi cu apă şi cu Duh Sfânt şi suntem creştini, fii ai lui Dumnezeu-Tatăl după har în iubirea Lui nesfârşită faţă de Fiul Său Iisus Hristos Care S-a făcut Om, din iubire pentru oameni şi pentru mântuirea lor. Aghiasma Mare se gustă pe nemâncate timp de opt zile, pentru că ea ne cheamă să căutăm viaţa şi bucuria veşnică în iubirea Preasfintei Treimi”, a mai spus Patriarhul în predica sa.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata