Cât de profitabilă este piaţa aplicaţiilor mobile?

0 17

Piaţa aplicaţiilor mobile reprezintă un segment al pieţei software ce cuprinde aplicaţiile destinate smartphone-urilor şi tabletelor, aplicaţii distincte de cele destinate calculatoarelor personale. Deşi apărut abia acum câţiva ani, acesta este unul dintre cele mai dinamice segmente ale pieţei în prezent, înregistrând o creştere spectaculoasă în fiecare an.

Monica Dobrescu

 

Acest lucru este demonstrat şi de faptul că, în ciuda menţinerii unui şomaj ridicat, în SUA, numărul inginerilor software a crescut cu 8% numai în anul 2010, conform datelor disponibile pentru economia americană. Acest nivel a depăşit numărul fermierilor şi în curând va ajunge din urmă numărul avocaţilor.

Odată cu explozia Internetului acum 15 ani, aplicaţiile software au inspirat o nouă clasă de antreprenori, care au transfomat telefoanele mobile şi mai nou-apărutele tablete în modalităţi reale de informare şi au creat o industrie de multe miliarde de dolari. Iphone şi iPad de exemplu, au în prezent, peste 700 000 de aplicaţii, de la Instagram până la Angry Birds.

Şi totuşi, în condiţiile în care economia globală oferă puţine oportunităţi în perioada curentă, analiştii se întreabă cât este de reală această evoluţie şi cât va dura ea. Pentru că, în ciuda zvonurilor că proiectanţii de aplicaţii mobile devin milionari peste noapte lucrând de la biroul de acasă, doar o mică parte a acestora câştigă suficient pentru a-şi asigura existenţa, conform sondajelor. Dezvoltarea de aplicaţii performante nu este pentru toată lumea, este o activitate care cere atât cunoştinţe şi competenţe solide în domeniu, cât şi talent. În plus, oricât de „profesionişti” ar fi programatorii, aceştia trebuie să conceapă aplicaţii cerute pe piaţă.

Un exemplu de succes este Ethan Nicholas, în vârstă de 34 de ani, care şi-a părăsit slujba şi s-a apucat să scrie aplicaţii pe cont propriu, după ce jocul său iShoot, a avut un succes senzaţional pe piaţă. De pe urma acestui joc, creatorul său a câştigat numai în 2009, peste un milion de dolari.

Nicholas însuşi spune însă că succesul său s-a datorat în mare parte norocului de a fi pătruns în această afacere foarte devreme. În 2009, spune acesta, o aplicaţie „decentă” se bucura de un real succes, astăzi competiţia e atât de strânsă, încât trebuie să elaborezi aplicaţii deosebite pentru a rezista pe piaţă.

„Tehnologia creează şi în acelaşi timp distruge locuri de muncă; dar în ultima vreme, distrugerea a fost mai importantă decât crearea” spune Erik Brynjolfsson, director al M.I.T. Center for Digital Business.

Şi totuşi, tranziţia către era digitală creează oportunităţi şi averi enorme pentru antreprenori. Patru din cele mai profitabile companii americane – Apple, Google, Microsoft şi, respectiv, I.B.M. – operază în domeniul IT. Şi tocmai Apple au fost cei care au declanşat nebunia aplicaţiilor, odată cu lansarea iPhone şi iPad. Iar în decursul celor 4 ani de când au instaurat „revoluţia” aplicaţiilor mobile, Apple a plătit 6,5 mld. USD în drepturi de proprietate intelectuală creatorilor de aplicaţii.

Importanţa aplicaţiilor mobile a fost recunoscută în mod decisiv prin introducerea unei noi specializări în nomenclatorul ocupaţiilor din SUA. Iar industria IT susţine că piaţa aplicaţiilor contribuie semnificativ la evoluţia economiei, fiind responsabilă – direct sau indirect – de existenţa a 466.000 de joburi în economia americană.

Din acestea, 291.250 au fost generate doar de către Apple, număr care a crescut cu 39% în mai puţin de un an, motiv pentru care compania IT se mândreşte cu statutul de „creator” de joburi. Totuşi, o parte din aceştia au un alt loc de muncă, dezvoltând aplicaţii mobile în timpul liber.

Potrivit sondajelor, un sfert dintre creatorii de aplicaţii au câştigat mai puţin de 200 USD de la compania Apple; tot un sfert dintre ei au câştigat mai mult de 30.000 USD, şi numai 4% au câştigat peste 1 milion de dolari. În acelaşi timp, numărul aplicaţiilor care au cucerit piaţa, devenind celebre, este relativ mic. Un exemplu de acest gen este aplicaţia Instagram, achiziţionată în aprilie 2012 de către Facebook contra sumei de 1 mld. de dolari.

Majoritatea creatorilor de aplicaţii câştigă însă de pe urma vânzării acestora din magazinul online Apple, singurul care le comercializează. Aceştia plătesc o taxă iniţială de 100 de dolari pentru a se înregistra la Apple şi a se înscrie în magazinul virtual unde se vând aplicaţiile. Apple opreşte 30% din valoarea fiecărei aplicaţii vândute, restul de 70% revenind proprietarilor.

Dar în ciuda faptului că până acum, compania a plătit 6,5 mld. dolari pentru aplicaţiile vândute şi că a generat multe locuri de muncă, Apple omite să spună faptul că jumătate din aceşi bani ajung la programatori din afara SUA. Însă în condiţiile în care sute de aplicaţii sunt introduse zilnic în magazinul virtual, pe piaţa există o supraofertă foarte mare.

Regretatul Steve Jobs, CEO Apple, a acceptat cu greu să externalizeze crearea aplicaţiilor software pentru iPhone şi iPad, asigurându-se că Apple va avea control strict asupra fiecărei aplicaţii. A fost o idee strălucită pe care Steve Jobs a pus-o în practică. App Store, magazinul virtual Apple, s-a deschis la 1 iulie 2008 cu doar 500 de aplicaţii, însă a contribuit decisiv la scopul strategic al companiei, acela de a vinde cât mai multe iPhones.

Aşa s-a şi întâmplat, ştiut fiind faptul că atractivitatea iPhone şi iPad derivă, în mare parte, din numeroasele aplicaţii disponibile. În primele 3 luni de la deschiderea App Store, s-au vândut aproape 7 milioane de iPhones – mai mult decât se vânduseră pe parcursul întregului an precedent. Iar acesta era doar începutul.

Situaţiile financiare ale companiei arată rolul crucial pe care îl joacă aplicaţiile în creşterea spectaculoasă a cifrei de afaceri. Chiar şi conducerea Apple recunoaşte că în lipsa aplicaţiilor, vânzările de iPhone şi iPad ar scădea considerabil. Până în prezent, Apple nu s-a confruntat cu riscul de a rămâne fără aplicaţii. Însă creatorii de aplicaţii nu sunt tocmai mulţumiţi de procentul de 30% reţinut de Apple. Vara trecută, un grup numit App Developer Union a postat o petiţie online, prin care cerea o repartizare mai echitabilă a încasărilor. Însă Apple a refuzat să comenteze despre petiţia acestei grupări, care a dispărut de pe web la fel de misteriors pe cât apăruse.

 

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata