Italia a comemorat un an de la naufragiul navei Costa Concordia

0 7

Mai multe ceremonii au fost organizate duminică, 13 ianuarie, pe insula Giglio din regiunea Toscana /centru-nord/, pentru comemorarea unui an de la naufragiul pachebotului Costa Concordia, evenimente la care vor participa familiile celor 32 de victime şi numeroşi supravieţuitori.

Ceremoniile de comemorare au fost organizate de primarul insulei, Sergio Ortelli, în colaborare cu compania Costa Crociere. Programul prevede o slujbă religioasă şi mai multe concerte. La ora locală 21:45 (22:45 ora României), la care a avut loc accidentul, întreaga insulă va păstra un minut de reculegere, apoi vor suna sirenele tuturor ambarcaţiunilor din port, în amintirea celor 32 de victime. Iar marţi, 15 ianuarie, insula Giglio va primi „Medalia de aur pentru merit civil” din partea preşedintelui Republicii Italiene, Giorgio Napolitano, acordată locuitorilor, pentru primele ajutoare date naufragiaţilor de pe pachebotul Costa Concordia.

Nava de croazieră Costa Concordia (un pachebot de 300 de metri, cu o greutate de 112.000 de tone), la bordul căreia se aflau 4.229 de persoane, dintre care 3.200 de pasageri din 60 de ţări, a eşuat acum un an, în noaptea de 13 ianuarie 2012, în apropiere de mica insulă Giglio, din arhipelagul regiunii Toscana, după ce s-a lovit de o stâncă, la aproximativ 300 de metri de ţărm.

Naufragiul, considerat unul dintre cele mai grave accidente din istoria marinei italiene, s-a soldat cu 32 de morţi, iar cadavrele a două persoane nu au fost încă descoperite.

Numeroase publicaţii din Peninsulă au amintit sâmbătă de acest accident, subliniind cronologia principalelor evenimente din ultimul an, întrucât acest tragic naufragiu a marcat opinia publică din Italia.

Imediat după naufragiu, pe data de 13 ianuarie 2012, Parchetul din Grosseto, provincia din care face parte insula Giglio, a anunţat arestarea comandantului navei de croazieră Costa Concordia, Francesco Schettino, în vârstă de 53 de ani, al cărui nume a devenit în Italia, în ultimul an, sinonim cu „laşitatea”.

Procesul împotriva comandantului Schettino este încă în curs de desfăşurare, la Grosseto, acesta fiind acuzat de producerea naufragiului, omucidere multiplă prin imprudenţă şi abandonarea navei, deoarece „şi-a pătat numele” cu cel mai mare delict posibil pentru un marinar, şi anume părăsirea navei înainte de încheierea operaţiunilor de evacuare a acesteia, în condiţiile în care numeroşi pasageri trebuiau salvaţi.

Împreună cu Schettino, au fost deferite justiţiei alte 11 persoane, printre care membri ai echipajului navei, alţi ofiţeri ai navei şi membri ai conducerii Costa Crociere, compania de la Napoli, regiunea Campania /sud/ care deţine pachebotul. Dar, în ochii marelui public, principalul acuzat rămâne comandantul Schettino, cel care, imediat după naufragiu, a afirmat că „nava a lovit o stâncă ce nu figura pe hărţile de navigaţie”.

Pe parcursul procesului, autorităţile din Grosseto au subliniat faptul că nava s-a apropiat în mod periculos de insula Giglio, a lovit o stâncă, s-a înclinat şi a luat o mare cantitate de apă la bord. Cutiile negre ale navei, care înregistrează conversaţiile membrilor echipajului, indică faptul că impactul s-a produs la ora locală 21:45 (20:45 GMT), pe data de 13 ianuarie 2012, dar comandantul nu a anunţat imediat Căpitănia portului cel mai apropiat.

Un responsabil al companiei Costa Concordia, care deţine vasul, a respins acuzaţiile că nava ar fi deviat de la traiectoria sa normală, dar acest fapt a fost demonstrat în timpul procesului, numeroşi martori declarând că vasul naviga foarte aproape de mal şi, din acest motiv, a lovit o stâncă.

Comandantul Francesco Schettino, audiat de mai multe ori în cadrul acestui proces, continuă să nege că ar fi abandonat vasul de croazieră, afirmând că a salvat „mii de vieţi” şi explicându-şi comportamentul, deciziile şi alegerile în timpul fazei de urgenţă a catastrofei.

Schettino a fost de asemenea supus unor analize pentru a se vedea dacă acesta consumase droguri sau alte substanţe toxice în noaptea naufragiului, dar toate aceste analize au dat în cele din urmă rezultate negative.

La proces a mai reieşit că paza de coastă italiană i-a cerut în zadar căpitanului vasului Costa Concordia să se întoarcă la bord pentru a coordona evacuarea pasagerilor, însă acesta a refuzat, potrivit unei înregistrări audio a convorbirii, difuzată în luna ianuarie 2012 de toate publicaţiile din Italia. Transcrierea convorbirii telefonice dintre comandantul Francesco Schettino şi comandantul Gregorio De Falco, de la Căpitănia portului Livorno /Toscana/, a devenit faimoasă în ultimul an, în Italia.

Cuvintele lui De Falco, considerat „un erou italian”, au fost transcrise de sute de ori, de toate publicaţiile din Peninsulă: „Sunt oameni blocaţi la bord. Schettino, mergeţi imediat cu şalupa la prova navei şi urcaţi la bord! Este clar? Înregistrez această convorbire! Trebuie să-mi spuneţi câţi copii, femei şi persoane care au nevoie de asistenţă sunt la bord. Ascultaţi, Schettino, poate că aţi reuşit să vă salvaţi din mare, dar eu vă voi cauza o mulţime de probleme. Urcaţi LA BORD, este un ordin, acum eu comand, mama naibii de treabă!!”.

Toate ziarele şi televiziunile din Italia au încercat, în ultimul an, să obţină un interviu cu De Falco, dar comandantul din Livorno a refuzat, declarând că nu a făcut altceva decât „să îşi facă datoria”.

Schettino nu s-a întors la bord, dar a susţinut că motivul pentru care se afla într-o barcă de salvare, în timp ce mii de pasageri şi membri ai echipajului, panicaţi, încercau să evacueze nava, este că „s-a împiedicat şi a căzut într-o şalupă de salvare”, în timp ce pasagerii se învălmăşeau pe punţi.

La proces, comandantul Francesco Schettino a confirmat că a dus vasul de croazieră aproape de coasta stâncoasă a insulei Giglio pentru a „saluta” (inchino) locuitorii insulei, o manevră stângace, care a provocat tragedia. Căpitanul ar fi încercat „să facă paradă” şi să treacă foarte aproape de ţărm, „în semn de salut” sau „reverenţă” adresată insulei Giglio, pentru „a-i impresiona” pe pasageri, apropierea de ţărm fiind lucru obişnuit, potrivit marinarilor de pe vasele de croazieră, nave care sunt o atracţie turistică.

Printre circumstanţele încă inexplicabile privind naufragiul navei de croazieră Costa Concordia se numără şi prezenţa la bord a unei tinere moldovence de 25 de ani, Domnika, „femeia misterioasă” care nu fusese inclusă pe lista pasagerilor, dar care era „oaspete” a comandantului Francesco Schettino.

Bunurile pierdute pe nava naufragiată sunt estimate la circa zece milioane de euro. În cabinele pasagerilor a rămas o adevărată „comoară”, care se adaugă operelor de artă care decorau spaţiile amenajate publicului. O altă comoară pierdută de pe Costa Concordia este reprezentată de cele 6.000 de opere de artă contemporană, toate inspirate din mediul marin.

Operaţiunile de recuperare a epavei navei eşuate sunt încă în curs de desfăşurare şi se vor termina în toamna acestui an. Şi de aceste pagube economice şi de distrugerea mediului din arhipelagul Toscanei este acuzat tot comandantul Schettino.

Încă din primele ore, în ochii opiniei publice italiene a început să se contureze imaginea sa inevitabilă de „mascalzone”, care corespunde profilului italianului iresponsabil, mincinos, neserios, laş şi escroc. În plus, Schettino este din Sorrento /Napoli/, regiunea prin excelenţă a stereotipurilor italiene şi izvor, la nivel naţional, de rasism faţă de sud. Este o tragedie, dar dacă această poveste este spusă din punctul de vedere comic al filmelor clasice cu Alberto Sordi, Schettino seamănă izbitor de mult cu acele personaje tragicomice, subliniază ziarele din Peninsulă.

În Italia, accidentul continuă să fie trăit ca o reală criză de identitate, ca un sentiment profund de culpă, care necesită psihoterapie colectivă.

Iată de ce italienii au avut nevoie să caute un personaj pozitiv în această tragedie, cu scopul de a-i reda colectivităţii onoarea pierdută. Şi iată de ce titlul de „erou oficial” şi l-a adjudecat comandantul Căpităniei din Livorno, Gregorio De Falco, prin contrastul său evident cu „personajul negativ”, care a ieşit la lumină în convorbirile cu Schettino din acea tragică noapte. În Italia continuă să se vândă tricouri imprimate cu fraza „Vada a bordo, cazzo!”. Iar liderii tuturor partidelor din Italia, de dreapta, de centru sau de stânga, i-au oferit lui Gregorio De Falco o candidatură pe listele lor, la viitoarele alegeri parlamentare din luna februarie. De Falco a refuzat, aşa cum a refuzat să acorde interviuri.

Dar cel care continuă să dea interviuri este „personajul negativ”, Francesco Schettino. Recent, într-un interviu acordat cotidianului torinez La Stampa, Schettino a declarat că îi pare rău că a fost considerat „mai rău ca Osama ben Laden”. „Am fost afectat în ultimul an de ceea ce s-a întâmplat pe 13 ianuarie 2012. Este vorba despre o durere sinceră, din inimă. Şi îmi pare rău că am fost prezentat ca fiind mai rău ca Osama ben Laden”, a afirmat comandantul Schettino în acest interviu.

„Tragicomedia continuă, în perfect stil italian”, potrivit cotidianului torinez menţionat.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata