Va refuza Victor Ponta mantaua de vreme rea a FMI?

2

Din această săptămână delegaţia FMI va reîncepe discuţiile cu executivul de la Bucureşti în vederea încheierii unui nou acord atât de necesar României pentru a supravieţui în actuala perioadă de criză economică generalizată. În preambulul sosirii la Bucureşti premierul Victor Ponta a prezentat un crochiu al bugetului anului 2013, pentru care speră să primească acceptul FMI.

Mai important însă ar fi ca bugetul să fie acceptat de populaţia României, care a fost deja anunţată că va urma continuarea curbei de sacrificiu pentru încă patru ani. Întrebarea care se pune acum este însă dacă vom mai beneficia (sau nu) de umbrela protectoare a FMI.

Dănuţ Dudu

“Acordul ăsta a fost un dezastru”

După ce în noiembrie FMI anunţă amânarea misiunea sale în România până după alegerile legislative şi formarea noului guvern, precizând că experţii săi vor căuta obţinerea „unui acord asupra măsurilor care se impun” în vederea angajamentelor Bucureştiului faţă de creditorii săi, iată că în perioada 15-29 ianuarie o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional şi Uniunii Europene va veni în România pentru cea de-a 7-a şi a 8-a evaluare a acordului stand-by, acesta fiind primul test pentru guvernul de centru-stânga al lui Victor Ponta.

Conform precizărilor făcute de reprezentantul Fondului la Bucureşti, Tonny Lybek” misiunea FMI va analiza împreună cu autorităţile române evoluţiile economice recente, proiectul de buget pe 2013, progresul în materia reformelor structurale şi politicii monetare”.

Chiar dacă premierul Victor Ponta a anunţat că are în vedere încheierea unui nou acord în primăvară, destinat asigurării investitorilor şi pieţelor financiare de determinarea României pentru a îndeplini reformele, analiştii sunt destul de sceptici în ceea ce priveşte finalitatea negocierilor ce vor demara pe parcursul vizitei comisiei FMI în România.

Şi asta pentru că în opinia acestora România are foarte mari întârzieri în adoptarea reformelor convenite cu FMI şi Comisia Europeană, astfel că în orice scenariu trebuie mai întâi să recupereze timpul pierdut şi abia ulterior să încerce să finalizeze acordul în derulare cu cât mai multe criterii îndeplinite, ceea ce ar permite şi un spaţiu de negociere mai relaxat în eventualitatea unei noi înţelegeri.

Referindu-se la situaţia actuală analistul economic Florin Citu consideră că „acordul ăsta a fost un dezastru. Noi nu am făcut nimic din ce am declarat, chiar din contră, unele decizii bune le-am întors în 2012, dar nici ce a livrat FMI când a venit cu acest acord nu s-a întâmplat. Economia nu şi-a revenit şi e chiar în picaj. România trebuie să ramburseze banii cu dobândă şi nu ştiu dacă în aceste condiţii are de unde.

Singurul scenariu pozitiv este să încheiem acordul cu condiţiile de la început şi să-l ducem la bun sfârşit, ceea ce înseamnă că şi FMI trebuie să preseze pentru asta. Iar după aceea, dacă vrem să fim o economie competitivă, trebuie să adoptăm o strategie clară şi transparenţă privind adoptarea la zona euro”.

De aceeaşi părere pare a fi şi economistul-şef al Raiffeisen Bank, Ionuţ Dumitru, care consideră că până acum acest program reprezintă un eşec în ceea ce s-a stipulat la semnare, adică stimularea creşterii economice prin progrese în reformele structurale”.

Pe de altă parte, profesorul de economie Daniel Daianu (fost ministru de finanţe) consideră necesar alt tip de înţelegere cu FMI, CE şi Banca Mondială, dar după ce România va onora cât mai multe dintre angajamentele asumate în cadrul actualului acord. “Nu intri într-un nou acord, atunci măcar arăţi pieţelor că ai performant şi poţi argumenta de ce nu e nevoie de altă înţelegere. Dacă vrei să continui, atunci poţi să negociezi mai relaxat alte condiţii pentru un nou acord. – precizează acesta.

Se poate spune că opiniile analiştilor converg către poziţia guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care declara pe 7 ianuarie că „deocamdată trebuie să-l terminăm pe acesta (actualul acord, n.n.). (…) Legat de un nou acord deocamdată nu pot să mă exprim şi nu este uzual să vorbim despre un nou acord înainte de terminarea negocierilor„.

 

Va rămâne România pe lista priorităţilor FMI?

Oficialii Comisiei Europene au dat mai multe semnale că vor direcţiona sprijinul financiar către statele cu probleme mari, iar în aceste condiţii este posibil că România să nu fie considerată o prioritate din acest punct de vedere, mai ales că are la dispoziţie sume mari din fondurile structurale şi de coeziune, unde performanţa este foarte scăzută. În acelaşi timp, este greu de crezut că se poate discuta de un acord exclusiv cu FMI, în condiţiile în care cu Fondul există oricum relaţia tradiţională pe articolul IV.

În cazul unui eşec de a închide un alt acord, care să ofere atât suportul extern necesar continuării reformelor, cât şi credibilitate pe pieţele financiare externe încă sub presiune, actualul executiv ar avea şansa de a continua reformele şi fără partenerii internaţionali, întrucât beneficiază de o susţinere parlamentară şi populară foarte înaltă şi n-ar trebui să fie preocupat de erodarea rezervorului electoral pe care se bazează.

Nu se poate neglija faptul că actualul executiv este primul care se bucură, după o lungă perioadă de timp, de o susţinere parlamentară fără egal, ceea ce ar trebui să aibă forţa şi capacitatea de a continua reformele structurale astfel încât să poată ajunge la o înţelegere cu partenerii externi.

Numai că, pentru a oferi credibilitate eforturilor guvernamentale de menţinere a actualei politici de austeritate, România trebuie să adere la zona euro, pentru ca acest proces reprezintă în sine o constrângere pentru economie şi forţare către reforme.

Asta pentru că experienţa anterioară a demonstrat că ţara noastră nu a fost în stare să facă paşi înainte decât cu impulsuri externe, chiar dacă nu toate recomandările au fost potrivite, cum ar fi spargerea unor entităţi din domeniul energetic. În plus, trebuie ţinut cont şi de extraordinara rezistenţă la schimbare demonstrată de-a lungul timpului de către societatea românească, susţinută de o anumită dezordine instituţională şi o conlucrare precară a compartimentelor aparatelor guvernamentale care generează şi implementează politicile economice.

Privind retrospectiv, se poate spune că actualul acord cu FMI a fost erodat de cei care nu au văzut cu ochi buni restructurarea companiilor de stat, a sectorului public, nevoia de a cheltui eficient banii publici.

 

“Sunt proiecte pe care le-am început şi pe care le putem termina în 125 de ani, în 250 de ani…”

Cu doar câteva zile înainte de descinderea delegaţiei FMI la Bucureşti, premierul Victor Ponta a ieşit la rampă pentru a preciza care vor fi coordonatele de pe care se va pleca în negocierile cu organismul internaţional. Încercând să convingă populaţia de sinceritatea şi buna sa credinţă, în discursul său referitor la starea naţiunii Victor Ponta a fost obligat să precizeze că “nu toate elementele care ţin de negocierile concrete pe care le vom avea cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială le putem prezenta public”.

Precizând că “Guvernul nu are nici un ban al său. Guvernul gestionează nişte bani, care sunt luaţi de la cetăţenii României, pentru a fi folosiţi pentru cetăţenii României. Noi suntem doar nişte administratori a ceea ce înseamnă resursele şi veniturile fiecăruia dintre cetăţenii români” premierul a făcut o trecere în revistă a proiectului de buget care se doreşte a aduce reparaţii importante pentru domeniile cele mai vitregite ale economiei naţionale. Numai că, per ansamblu, situaţia nu se schimbă prea mult. Dovadă stă, în primul rând, faptul că deficitul bugetar anul acesta va creşte cu încă un miliard lei.

Situaţie care subliniază faptul că statul va continua să facă risipă, golurile încercând a fi acoperite prin constrângeri fiscale care vor goli şi mai mult buzunarele romanilor. Este suficient să ne referim la proiectul de reintroducere a taxei forfetare, taxa ce a falimentat o sumedenie de mici firme şi a dus la prăbuşirea unei importante părţi din economia privată.

Modalitatea cea mai simplă care va fi folosită de statul român pentru a acoperi golurile este cea a indexării cu inflaţia astfel încât creşterea deficitului să fie digerabilă atât pentru români, cât şi pentru reprezentanţii FMI. Şi asta în condiţiile în care nici economia privată şi nici puterea de cumpărare a românilor nu a beneficiat niciodată de această “indexare”.

Şi pentru a preveni din start orice fel de nemulţumiri, Victor Ponta a ţinut să precizeze că “efortul principal, în 2013, va avea ca scop întoarcerea la anul 2008. Deci, să închidem patru ani de subdezvoltare, să ne reîntoarcem acolo unde eram în 2008, ceea ce reprezintă în mod sigur patru ani extrem de dificili”.

Asta înseamnă că, pentru a supravieţui, România trebuie să facă eforturi susţinute pentru absorbţia fondurilor europene în condiţiile în care “practic, o treime din investiţiile din România se vor face din fonduri europene. (…) Important este dacă folosim aceşti bani de investiţii în mod prioritizat. Trebuie să ştiţi că avem peste cinci mii de proiecte începute şi nefinalizate. Fostul ministru de finanţe, domnul Georgescu, ne-a prezentat la un moment dat că sunt proiecte pe care le-am început şi pe care le putem termina în 125 de ani, în 250 de ani, dacă nu le prioritizăm” – preciza Victor Ponta în alocuţiunea sa.

Ceea ce a evitat premierul să expliciteze este cum va fi rezolvată problema acoperirii obligaţiilor sociale în condiţiile în care decalajul dintre populaţia activă şi cea inactiva este în continuă creştere. Este arhicunoscut faptul că obligaţiile sociale asumate au depăşit cu mult posibilităţile reale, ajungându-se chiar să folosim bani împrumutaţi de la FMI pentru plata pensiilor şi ajutoarelor sociale. Să fie oare suficiente cele 3 miliarde euro pe care vizează executivul să-i împrumute în 2013 pentru a-şi completa necesarul de finanţare?

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. Bogdan spune

    Dar cumva pana acum Romania a fost o prioritare? Romania este buna doar de muls restul putem sa murim,sacalii astia de la FMI,UE ii dor in fund de romanii pe acestia ii intereseaza sa subjuge cum vor ei. Victor Ponta este doar o papusa in mana grupului bilderberg care subjuga omenirea in special tarile cu resurse.

  2. Cristi spune

    In primul rand,guvernul care l-a precedat pe Ponta nu a fost nici pe departe de dreapta.Masuri precum creterea tva si a altor taxe,taieri de venituri fara nici o noima,birocratie maxima,impozitare excesiva a muncii etc,sunt masuri pur si simplu de anti-dreapta. In al doilea rand,din banii imprumutati de la FMI nu s-a platit nici o pensie si nu au ajutat in nici un fel la dezvoltarea Romaniei ci au intrat in proportie de peste 70% in conturile bancilor private straine care activeaza in tara noastra.Pana in mai 2010 Reserva Minima Obligatorie(RMO) era de 40%.Asta inseamna ca daca o banca primea un depozit de 10000de euro,trebuia sa depuna la BNR suma de 4000 de euro. Asta era regula BNR.In momentul cand am primit prima transa de 20 de miliarde de euro de la FMI,BNR a fost obligata sa reduca RMO la 15%.La a doua transa de 5 miliarde,BNR a fost iarasi obligata sa reduca RMO cu inca 5%.In acest fel, BNR s-a ales cu aprox. 3 miliarde ,bancile private cu aprox.22 de miliarde iar populatia Romaniei cu o datorie de 25 de miliarde de euro plus dobanda. FMI-nu este altceva decat o banca a bancilor.Trebuie sa fii ori naiv ori rau intentionat sa sugerezi ca acest FMI vrea intr-un fel binele romanilor,vor doar sa ne cumpere cat mai ieftin sau pe gratis.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.