Ciclul banilor din industria cancerului

1 12

Cancerul este o mega-afacere. În ciuda unor campanii publice masive de depistare a bolii (screening) şi a numeroase discuţii privind diferite tratamente, incidenţa cancerului continuă să crească şi anumite companii nu numai că fac profit din producerea chimicalelor care provoacă această boală, dar şi din vânzarea medicamentelor care o tratează, relatează Colin Todhunter pentru Globalresearch.ca.

Documentarul din 2010 numit “Cut, Poison, Burn” oferă o perspectivă revelatoare a  monopolului medical al “tratamentului” privind cancerul, prezentând povestea unui băieţel de patru ani, diagnosticat cu cancer cerebral, care a fost obligat să se supună unui întreg ciclu de chimioterapie, intervenţii chirurgicale şi radiaţii, împotriva dorinţei părinţilor săi. Acesta a fost împiedicat să acceseze o metodă dovedită a unui tratament alternativ. Răspunsul sistemului medical a fost complet insensibil.

Autorităţile au ameninţat că vor prelua custodia băieţelului şi îi vor acuza pe părinţii de abuz al copilului, dacă opţiunea medicală este scoasă din calcul. Certificatul de deces al copilului numeşte drept cauză a morţii “insuficienţa respiratorie datorită toxicităţii cronice a chimioterapiei”.

Documentarul din 2009 “The Idiot Cycle” susţine că unii dintre principalii vinovaţi ai dezvoltării cancerului (în film sunt numiţi Bayer, BASF, Dow, Dupont, Monsanto, Syngenta, Novartis, Pfizer, printre altele) profită din fabricarea de produse cancerigene şi apoi unele dintre aceleaşi companii investesc în “tratamente” profitabile ale bolii. Aceste acuzaţii subliniate în film sunt în curs de verificare.

Pe lângă toate acestea, unele dintre aceste corporaţii dezvoltă acum culturi modificate genetic, care nu au fost niciodată testate în mod adecvat în ceea ce priveşte, impactul pe termen lung asupra sănătăţii.

Înainte de efectuarea studiului său privind efectele asupra sănătăţii a culturilor modificate genetic, prin care a stârnit mânia sectorului produselor modificate genetic, Gilles-Eric Seralini, profesor de biologie moleculară la Universitatea Caen din Franţa, a spus că “este absurd faptul că porumbul MG a fost aprobat în zeci de ţări după doar trei luni de testare.”

 După ce a analizat informaţiile Monsanto, Seralini şi echipa sa a descoperit că, pe lângă alte probleme, există leziuni la nivelul ficatului şi modificări fiziologice ale unei afecţiuni pre-diabetice la şobolanii care au mâncat porumb modificat genetic de la Monsanto. Iar acest lucru s-a produs după doar trei luni de la consumul acestor alimente. Noul său studiu a fost realizat pe o perioadă de doi ani.

Incidenţa cancerului este din ce în ce mai mare şi se aşteaptă să se dubleze până în 2050, iar aceasta reprezintă o reală problemă globală. De exemplu, în India, incidenţa anumitor tipuri de cancer este cea mai mare din lume.

În timp ce tutunul reprezintă o cauză majoră, mai sunt şi alţi factori care nu pot fi eliminaţi. Rapoarte recente din mass-media indiană au atras atenţia la ratele mari de dezvoltare a cancerului mamar în zonele urbane, iar în 2009 s-a înregistrat o creştere a incidenţei bolii în zona industriei textile Tamil Nadu, probabil datorită apei contaminate cu substanţe chimice. Însă, dacă nu există reglementări adecvate în vigoare , aceasta ar putea fi limita maximă pentru India.

Potrivit doctorului Samuel Epstein, profesor emerit de medicină ecologică de la Universitatea Illinois, o serie de industrii au contaminat aerul, solul şi apa cu o gamă variată de petrochimicale şi alte substanţe cancerigene. Acest lucru nu numai că a afectat populaţia, dar a aşezat muncitorii din anumite sectoare şi pe copiii lor în faţa riscului dezvoltării cancerului.

Epstein notează că incidenţa limfomului non-Hodgkins a crescut cu aproape 100% în ultimele decenii, iar cancerul cerebral cu aproximativ 80-90 de procente. Numărul de cazuri de cancer mamar a crescut cu aproximativ 60-65 de procente, iar cancerul testicular, în special în rândul bărbaţilor cu vârsta între 28 şi 35 de ani, s-a majorat cu aproape 300%.

Epstein subliniază faptul că a existat o creştere uriaşă în ceea ce priveşte incidenţa cancerului care nu poate fi explicată în temeiul fumatului, longevităţii, geneticii sau a unei alimentaţii grase. Iar Epstein ar putea avea dreptate.

Produsele animale şi lactatele sunt contaminate cu o gamă largă de hormoni, pesticide şi alte substanţe chimice industriale cancerigene, unele dintre ele fiind factori de risc foarte importanţi pentru cancerul reproductiv (cancerul testicular la bărbaţi, cancerul mamar la femei şi leucemie la copii). Utilizarea hormonului de creştere IGF1 în producţia laptelui a fost asociată cu cancerul mamar, cancerul la prostată şi de colon.

Epstein furnizează exemple diferite de obiecte de zi cu zi folosite în gospodărie, cosmetice şi produse de curăţenie, de la deodoranţi la şampon şi pudră de talc, care mai conţin şi substanţe chimice care sunt cancerigene.

Concluzia este aceea că substanţele chimice sintetice şi efectele lor asupra sănătăţii oamenilor afectează pe toată lumea, pentru că, pur şi simplu pot fi întâlnite în atât de multe produse existente pe piaţa din ziua de azi. Din păcate multe guverne renunţă prea repede atunci când vine vorba de sancţionarea chimicalelor sintetice care nu au fost supuse unor teste adecvate, fapt care nu este deloc surprinzător, în special atunci când vine vorba de produse farmaceutice, o industrie în care companiile cheltuie mai mulţi bani pe marketing şi promovare decât pe cercetarea efectivă a medicamentelor lor.

Tactica obişnuită folosită de oficialităţi este aceea de a individualiza problemele de sănătate prin sfătuirea oamenilor de să îşi schimbe comportamentul. Deşi anumite cazuri de comportament individual pot minimaliza riscurile, nu există foarte multe lucruri pe care le poate face o persoană în ceea ce priveşte creşterea înregistrată în ultimele decenii a dezvoltării tipurilor de cancer majore. Prin adoptarea startegiei “dă vina pe victimă” atenţia este îndepărtată de la practicile speculante ale marilor corporaţii care provoacă cancer şi afecţiuni grave.

 Cercetătorul Shiv Chopra povesteşte despre numeroasele lupte pe care le-a purtat împotriva guvernului canadian care, în cunoştinţă de cauză, a permis unor medicamente, practici agricole şi pesticide cancerigene periculoase să intre în sistemul de aprovizionare cu alimente. Chopra susţine că există un efort concentrat al corporaţiilor de a îmbolnăvi şi apoi de a trata umanitatea, în timp ce înregistrează profituri uriaşe.

Denunţători precum Chopra au un rol important prin demascarea unor practici corupte, iar filme precum Cut, Poison, Burnşi The Idiot Cycleajută la clarificarea cauzelor eşecului “războiului împotriva cancerului”.

În acelaşi timp, numeroase grupuri de presiune sunt implicate în acţiuni prin care se încearcă eliminarea treptată a utilizării substanţelor cancerigene în fabricarea produselor.

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Elena spune

    „cancerul este o mega afacere”? Cum sa spui asa ceva?.. nu contest ca nu ies bani seriosi din asta, dar sa privesti o boala atat de serioasa in asemenea maniera, e inuman. Mama mea a murit de cancer la san, asa ca imi intelegeti indignarea, pe de-o parte, iar pe de alta nervii ce se declanseaza in momentul in care incerc sa-mi aduc aminte cati bani am investit in tratamente inutile. Ingrozitor. Cu experienta asta in urma, incerc sa am grija de mine cat mai bine si ma duc la controalele de rutina la Donna Medical Center la Dr. Claudia Teodorescu. Pana acum toate au iesit bine si m-am mai linistit la auzul sfaturilor si indicatiilor doamnei dr. Teodorescu care este o femeie exceptionala ce nu priveste cancerul ca o afacere…

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata