Exploatarea gazelor de şist – afacere sau crimă împotriva umanităţii? (II)

2

(partea a II-a)

Gazul de şist va bulversa echilibrul mondial

– Pentru că în prima parte făceam trimitere la intersele americane în ceea ce priveşte exploatarea rezervelor de gaz şi petrol de şist din România, vom încerca, în continuare, să analizăm motivaţiile demersului american în acest domeniu.

SUA sunt, pentru moment, singura ţară care produce cantităţi substanţiale de gaz şi petrol de şist. Producţia de gaz de şist acoperă, în acest moment, 23% din consumul de gaz natural al ţării, unul dintre cei mai mari consumatori de energie la nivel mondial.

Producţia de petrol de şist echivala în 2012 cu 5% din consumul total al Americii. În 2020, gazul de şist va acoperi între 15% şi 20% din consumul de petrol.

Efectele acestei producţii de gaz şi petrol neconvenţional în SUA asupra economiei SUA, Europei şi Asiei, asupra echilibrului financiar mondial, precum şi asupra situaţiei geopolitice sunt considerabile.

Dănuţ Dudu

Gazul de şist şi competitivitatea SUA

În primul rând exploatarea gazelor de şist se va resimţi în competitivitatea industriei SUA.

Deja costurile salariale sunt net inferioare celor din zona euro (cu peste 20%) şi faţă de Japonia (peste 30%). La aceasta se adaugă preţul energiei, mult mai redus în SUA raportat la cel din Europa sau Asia.

Cu un supliment din partea gazelor de şist, preţul gazelor naturale va fi patru ori mai mic decât în Europa şi de şase ori mai mic în raport cu Asia.

Asta ar echivala la nivelul lui 2012 cu o creştere a productivităţii industriei americane la 35% faţă de cea din Europa. În aceste condiţii, nu ar fi surprinzător că SUA să-şi recâştige cota sa de piaţă, în detrimentul Europei.

În al doilea rând, producţia petrolului şi gazului de şist în SUA va însemna reducerea progresivă a deficitului comercial al ţării, parte prin diminuarea deficitului energetic, parte prin cel al producţiei industriale.

Dacă la aceasta adăugam procesul de reindustrializare a SUA, în special în domeniul marilor consumatori de energie (chimie, material plastic, cauciucuri, izolaţii, aluminiu etc), reducerea deficitului se va resimţi şi la nivelul produselor finale.

În plus, SUA îşi propune să exporte gaz lichefiat şi să-şi reducă puternic importul de petrol (deja, în perioada 2006 – 2012 s-a înregistrat o scădere a importurilor de petrol de la 14 la 10 milioane de barili/zi), astfel încât acest element va influenţa pozitiv deficitul energetic al ţării. Mai mult, gazul natural va fi înlocuit, acolo unde este posibil, cu petrol (chimie, transport rutier etc).

 

Dolarul poate reveni în prima linie a monedelor de rezervă

După 1970, sistemul monetar internaţional şi echilibrul financiar mondial a fost dominat de deficitul exterior în creştere al SUA, ceea ce a forţat economiile mondiale să se reorienteze către celălalt mal al Atlanticului, ajungându-se astfel la o depreciere treptată a dolarului.

Astfel, după 1980, rolul de monedă internaţională dominantă al dolarului american a început să fie ameninţat. O reducere a tendinţei de majorare a deficitului exterior al SUA poate determina însă o inversare a trendului şi o revenire a dolarului în poziţia de monedă dominantă.

Cel de al treilea efect notabil al producţiei suplimentare de gaz şi petrol de şist, coroborată cu scăderea importurilor de petrol, a consumului de cărbune înlocuit cu gaz natural (pentru producţia de electricitate), reducerea cererii mondiale de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaz natural) este cel de reducere a preţului energiei bazate pe hidrocarburile clasice; preţul gazului natural va scădea în Europa şi Asia, iar ameninţarea diminuării stocurilor de petrol va dispărea.

Din contră, va există o puternică creştere a capacităţii de producţie de petrol, ceea ce va duce la o stabilizare a preţului acestuia. În final, energia bazată pe produşii fosili va deveni mai ieftină pentru a contracara tendinţa de a migra către energia regenerabilă, ceea va creşte însă sensibil preţul tranziţiei energetice.

 

Degradarea competitivităţi industriei europene

Nu în ultimul rând trebuie luat în considerare efectul geopolitic al gazelor de şist.

În foarte scurt timp există riscul ca SUA să nu mai importe gaz şi petrol din Orientul Mijlociu, ci să folosească exclusiv gazul de petrol existent pe continentul american. Asta reprezintă pentru SUA o oportunitate majoră pentru a se desprinde de Orientul Mijlociu şi de a-şi scădea cheltuielile militare.

Numai că o astfel de evoluţie este o ameninţare pentru zone euro, unde moneda unică va înregistra un puternic recul în faţa monedei americane, pe fondul scăderii deficitului exterior al SUA. În plus, competitivitatea economiei europene se va prăbuşi datorită costurilor energetice cu mult mai ridicate decât cele ale SUA. În acelaşi timp, rolul Europei în stabilitatea Orientului Mijlociu va creşte sensibil.

O astfel de situaţie trebuie însă să aibă la bază dorinţa deliberată a SUA de a-şi regândi politicile economice în domeniul energiilor regenerabile, în sensul ridicării obstacolelor fiscale şi de mediu existente în faţa producţiei unor astfel de energii.

 

Miza politică: un boom energetic în valoare de 600.000 de locuri de muncă

Din start trebuie spus că boomul energetic înregistrat în urma creşterii producţiei de gaz şi petrol de şist în SUA nu are nici o legătură cu administraţia Obama.

După 2008, producţia de gaz a crescut cu 17%, iar cea de petrol cu 24%. Din Texas până în Dakota de Nord, via Pennsylvania şi Ohio, America a cunoscut un boom energetic responsabil (direct sau indirect) de apariţia a peste 600.000 de noi locuri de muncă.

O turnură care nu avea de ce să deranjeze administraţia americană, numai că aceasta implică o creştere a numărului firmelor private care se adoptă tehnicile de obţinere a noilor tipuri de hidrocarburi prin tehnica “fraking”.

Asta a făcut ca preţul metrului cub de gaz la terminalul din Louisiana să fie cu 65% mai mic decât cel din Europa şi cu 75% mai mic decât cel din Asia. Mai mult, conform datelor oficiale, producţia de petrol a SUA reprezintă în acest moment 80% din ceea ce exportă Iranul, în actualele condiţii de embargou economic.

Consecinţa? America îşi recâştigă competitivitatea.

Republicanii, tradiţional aliaţi ai petroliştilor, au jubilat în faţa lui Obama, inamicul declarat al procedurilor de obţinere a hidrocarburilor prin fraking.

Chiar dacă America este departe de “independenţa energetică” promisă de republicanul Mitt Romney în perioada campaniei prezidenţiale, importul de petrol al SUA a scăzut de la 60% (înregistrat în 2005) din necesarul total de petrol la 42% în acest moment. Un procent care încă este semnificativ dacă ţinem cont şi de faptul că scăderea cererii pe fondul încetinirii economiei a fost unul dintre factorii ce au stat la baza acestui proces de reechilibrare energetic.

Analizând însă mai atent discursul contracandidatului republican al lui Obama, acesta face trimitere, ca termen de obţinere a independenţei energetice, la anul 2020. Până atunci, Romney consideră că se poate vorbi de independenţa energetică a Americii de Nord, ceea ce include Canada (cel mai mare furnizor de energie pentru SUA) dar şi Mexicul.

(va urma)

 Dănuţ Dudu

CITITI SI

Exploatarea gazelor de şist – afacere sau crimă împotriva umanităţii? (I)

 

 

Citește și
2 Comentarii
  1. Alin spune

    Procedeul de extragere al petrolului și al gazului de șist prin fracturare hidraulică (singura metodă cunoscută în ziua de azi) este extrem de poluant. De ce extrem? Fiindcă apa utilizată trebuie încălzită la temperaturi înalte, fiindcă gazul eliberat nu poate fi în întregime captat și se pierde în atmosferă (metanul e un gaz cu efect de seră superior dioxidului de carbon), fiindcă resturile după procesare sunt deversate în râuri și în pânzele freatice, cu efecte nefaste imediate asupra florei și faunei. Pe de altă parte modelul economic prezentat de autorul articolului funcționează astăzi grație prețului ridicat al petrolului. Dacă privim cu 10 ani în urmă, prețul mic al barilului libian (cel mai de calitate petrol) nu justifica deloc extragerea petrolului și gazului de șist. Gaz de șist în România ? Nu, mulțumesc !

  2. TANTA spune

    Inainte cu 25 de ani aceste gaze de sist erau deja in proiectul nu numai al americanilor ci al tuturor participantilor la spargerea pietei de est, atunci si-au dat mana bancheri din cealtalta parte a lumii si si-au impartit avutiile. romania este departe de America , ce rezulta de pe urma exploatarii nu afecteaza populatia americana.
    Cand bancherii au pus mana de la mana inainte de caderea lui CEausescu, au fost analizate toate resursele tuturor tarilor foste comuniste, s-au facut prospectiuni prin satelit prin spioni, si alte metode ce resurse exista , s-a pus banu pe masa si s-a procedat la inlaturarea comunismului si exploatarea resurselor pentru ca, cateva revolutii si ceva presedinti morti, costa. Isi vor scoate banii inzecit, populatia nu va castiga nimic, nici guvernanti nu vr castiga nimic, ni se va impune , altfel ceva aparatura psihotronica va trece si pe aici, stiti ca nu ne mai luptam cu tancurile si pusca.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.