Centrală nucleară la Belene: Primul referendum naţional în istoria postcomunistă a Bulgariei va avea loc duminică

0 9

Aproape 6,95 milioane de bulgari sunt aşteptaţi la urme duminică pentru a se pronunţa cu privire la oportunitatea construirii unei noi centrale nucleare. Alegătorii vor fi chemaţi să răspundă la întrebarea: „Sunteţi de acord ca Bulgaria să îşi dezvolte industria nucleară prin construirea unei noi centrale nucleare?”.

Scrutinul este organizat la iniţiativa Partidului Socialist Bulgar, care a reuşit să strângă peste 500.000 de semnături într-o petiţie de susţinere a proiectului pentru o centrala nucleară în oraşul Belene după ce în anul 2012 guvernul de centru-dreapta al premierului Boiko Borisov anunţase că renunţă definitiv la acesta din cauza lipsei de finanţare.

Potrivit analiştilor politici, miza principală a acestui scrutin nu este soarta proiectului, ci mobilizarea electoratului în ajunul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din luna iulie. Socialiştii profită de faptul că majoritatea populaţiei Bulgariei sprijină industria nucleară pentru a iniţia un scrutin pe acest subiect prin care să atragă mai multe simpatii în anul electoral.

Subiectul este sensibil în Bulgaria pentru că în perioada 2002-2006 ţara a fost obligată să-şi închidă patru din cele şase reactoare ale centralei de la Kozlodui la insistenţa Uniunii Europene. Şi acum, majoritatea bulgarilor sunt convinşi că această decizie nu a fost corectă şi că reactoarele de la Kozlodui nu prezentau nici un risc sporit.

Acesta va fi de fapt primul referendum naţional în istoria postcomunistă a Bulgariei şi doar al patrulea în întreaga istorie a ţării. Ultimul referendum a fost organizat în anul 1971 de dictatorul comunist Todor Jivkov care i-a întrebat pe alegători dacă sunt de acord cu Constituţia propusă de el însuşi. Prezenţa la urne atunci a ajuns la 99.7%, iar 99.66% au votat în favoarea proiectului propus de autorităţi.

Evident, este exclus ca aceste rezultate să se repete duminică iar potrivit experţilor, nu sunt şanse nici ca prezenţa la urne să se apropie de cea de la ultimele alegeri parlamentare. Potrivit legislaţiei Bulgariei, pentru ca referendumul să fie valabil, numărul votanţilor ar trebui să fie cel puţin egal cu cel al alegătorilor care au votat la ultimele alegeri parlamentare din anul 2009, ceea ce înseamnă că la urne vor trebui să se prezinte nu mai puţin de 4,3 milioane de persoane, respectiv 62% din bulgarii cu drept la vot. Totuşi, dacă prezenţa la urne ar depăşi 20%, parlamentul va fi obligat să abordeze subiectul şi să ia o decizie.

Potrivit ultimului studiu al Institutului naţional pentru sondarea opiniei publice, prezenţa la urne ar putea ajunge duminică la cel mult 37%, iar 60% dintre cei care intenţionează să se prezinte la urne vor răspunde cu „DA”, în timp ce restul de 40 vor vota cu „NU”.

Presa sofiotă comentează ca şi de această dată listele electorale sunt pline de fantome. Aceste liste conţin 6.949.120 de nume, iar potrivit ultimului recensământ al populaţiei, în Bulgaria trăiesc 6.119.757 persoane de peste 18 ani. Experţii explică diferenţa de peste 800.000 de persoane prin faptul că în liste sunt înscrişi şi bulgarii plecaţi peste hotare.

Pentru bulgarii din străinătate vor fi deschise 45 de secţii de votare în 36 de ţări, unde cel puţin 20 de cetăţeni bulgari şi-au manifestat în scris intenţia de a vota. România nu figurează pe această listă, cel mai probabil pentru că nu au fost primite cele 20 de solicitări, minimul necesar pentru deschiderea unei secţii la Ambasada Bulgariei din Bucureşti.

În campanie, care se încheie vineri, participă trei comitete de iniţiativă: două care îi îndeamnă pe alegători să voteze „NU” şi al treilea care este în favoarea proiectului. Din primele două comitete fac parte în special formaţiuni politice de centru-dreapta, în timp ce la baza celui de-al treilea se află reprezentanţii Partidului Socialist. Acestora li s-au alăturat însă şi unii parlamentari din partidul GERB (centru-dreapta), de guvernământ, care s-au declarat în favoarea proiectului Belene. Părerea lor însă diferă de opinia exprimată de liderul formaţiunii, premierul Boiko Borisov, care a anunţat că va vota „NU” şi i-a îndemnat toţi membrii partidului să voteze în acest fel. În opinia primului ministru, costurile de construcţie a centralei nucleare de la Belene ar depăşi 10 miliarde de euro, ajungând la aproape 12 miliarde de euro. ”De unde vom găsi aceşti bani în condiţiile în care avem dificultăţi în a strânge 350 milioane de euro pentru a majora pensiile, din aprilie?”, a întrebat retoric Borisov. El propune în loc de o centrală nouă la Belene, să fie construite două reactoare noi la Kozlodui, motivându-se cu faptul că acolo cel puţin există infrastructura aferentă, precum şi specialişti formaţi. Pe de altă parte, Partidul Socialist Bulgar susţine că centrala nucleară de la Belene nu va costa mai mult de 6,3 miliarde de euro. Socialiştii încearcă să-i convingă pe alegători că, dacă nu va fi construită această centrală, ţara va fi nevoită să importe energia electrică din România şi Turcia, ceea ce va duce la creşterea semnificativă a preţului curentului pentru populaţie.

De altă părere este partidul verzilor din Bulgaria care se opune în principiu energiei nucleare. „Verzii” susţin că proiectul Belene este şi mai riscant în comparaţie cu alte proiecte din cauza riscului seismic. Centrala este situată în apropiere de oraşul Sviştov, grav afectat de cutremurul cu epicentrul Vrancea din anul 1977. Organizaţiile ecologiste sunt de părere că Bulgaria trebuie să investească în sursele de energie regenerabile şi în eficienţa energetică, în loc să construiască noi unităţi nucleare.

În timpul campaniei pentru referendum, în Bulgaria au venit şi doi experţi români. Teodor Chirică de la Romatom şi Ionel Bucur, director general CNE Cernavodă, au participat la o întâlnire cu alegătorii organizată de Partidul Socialist Bulgar la oraşul Blagoevgrad. Chirică a prezentat date potrivit cărora în Europa există 135 de centrale nucleare care produc 28% din energia electrică şi este planificată construirea altor 14 centrale noi. ”Doar trei state – Belgia, Germania şi Spania – au declarat că vor renunţa la energia nucleară după tragedia de la Fukushima. Eu nu sunt taliban al energiei nucleare, dar aceasta nu are alternativă dacă dorim energie fără emisii de gaze cu efect de seră”, a spus Teodor Chirică. Bulgaria are industrie nucleară de 30 de ani, a construit infrastructura necesară, a format specialişti, are experienţă, iar acest lucru nu trebuie neglijat, a afirmat la rândul său Ionel Bucur. În opinia lui, incidente ca cel de la Fukushima nu pot să aibă loc în Europa, pentru că centralele nucleare europene au trecut testele de stres şi respectă cele mai exigente standarde de siguranţă. Centralele nucleare de la Cernavodă, Kozlodui şi Belene pot rezista unui cutremur cu magnitudinea de 8,5 de grade şi au cel mai înalt grad de securitate – a spus expertul român. Întrebat de ziariştii bulgari de ce sprijină construirea unei noi centrale nucleare în Bulgaria în condiţiile în care această ţară este concurentă cu România pe piaţa energiei din Europa, Chirică a răspuns: ”Bulgaria are o poziţie mai bună din punctul de vedere geografic când este vorba de exportul spre Turcia şi Grecia, aşa că şi noi depindem de voi, deci nu poate fi vorba de concurenţă.”

Proiectul Belene există de aproape 32 de ani, iar potrivit datelor oficiale, Bulgaria a îngropat acolo cel puţin 1,5 miliarde de euro. Totul a început la 20 martie 1981, când guvernul bulgar a luat decizia de începere a construcţiei la Belene. Oraşul de la Dunăre a fost ales în concurenţă cu alte 7, în ciuda dubiilor legate de riscul seismic din zonă, care până la urmă s-a dovedit că au subminat proiectul. Primul beton a fost turnat în anul 1987, cu trei ani mai târziu lucrările de construcţie au fost finalizate în proporţie de 40%, iar 80% din echipamente au fost livrate. În anul 1990 activiştii ecologişti au organizat proteste împotriva proiectului şi în anul 1991 guvernul a fost nevoit să renunţe la el. Cu toate acestea, un an mai târziu primul reactor deja realizat a venit la Belene, unde a stat circa 15 ani până când a ruşii au căzut de acord să-l ia înapoi ca să-l instaleze la o centrală în Rusia.

Ideea de reluare a proiectului a fost lansată de guvernul premierului Simeon Saxa Coburg-Gotha în anul 2002, când Bulgaria a fost obligată să închidă două dintre reactoarele centralei de la Kozlodui. Decizia iniţială a fost să fie instalat reactorul produs la începutul anilor ’90, se considera pe atunci că investiţia se va ridica la doar 1,2 miliarde de dolari, care se vor adăuga celor 1,8 miliarde investite deja în proiect în anii 80 şi 90. Până la urmă s-a dovedit că tehnologia din 90 este deja depăşită pentru standardele europene şi s-a decis ca la Belene să fie amplasate două reactoare noi de 1.000 MW produse de compania rusă Atomstroyexport.

Planurile iniţiale prevedeau ca statul bulgar, prin Compania Naţională de Electricitate NEK, să deţină 51% în viitoarea centrală. Restul de 49% urma să fie vândut companiei germane RWE. Realizarea proiectului a ajuns însă în impas după ce în octombrie 2009 grupul RWE s-a retras din proiect. Semnarea unui acord final cu privire la construcţia centralei de la Belene a fost amânată de mai multe ori în ultimii ani, principalul punct de dispută între cele două părţi fiind preţul, precum şi lipsa de interes din partea unor investitori din vestul Europei. În timp ce Rusia susţinea că preţul de cost al noii centrale nucleare nu poate fi mai mic de 6,3 miliarde de euro, Bulgaria cerea un preţ de maximum 5 miliarde de euro.

În martie 2012 premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că Sofia renunţă definitiv la proiect. Borisov a evocat preţul drept motiv principal pentru oprirea proiectului. În opinia lui, centrala nucleară de la Belene ar fi costat în jur de 10 miliarde de euro, ceea ce Bulgaria nu-şi poate permite. Totodată, Borisov a venit cu ideea ca noul reactor care a fost produs pentru centrala de la Belene să fie instalat la Kozlodui. Acesta va fi cel de al şaptelea reactor al centralei de la Kozlodui. În prezent însă, doar două din primele şase reactoare ale centralei mai funcţionează, după ce patru au fost oprite în perioada 2002-2007 la cererea Uniunii Europene, care le-a considerat nesigure.

Prin urmare, Borisov consideră că votul „NU” la referendumul de duminică ar însemna respingerea proiectului Belene şi susţinerea instalării unor noi reactoare la Kozlodui, în timp ce socialiştii bulgari sunt de părere că numai votul „DA” ar putea garanta dezvoltarea industriei nucleare din Bulgaria. Ambele partide se declară în favoarea dezvoltării industriei nucleare, dar sprijină două proiecte diferite. Pe de altă parte, „verzii” şi organizaţiile ecologiste susţin că prin votul „NU” bulgarii vor demonstra că nu mai vor ca industria nucleară să fie dezvoltată în ţara lor. Partidul centrist al fostului comisar european Meglena Kuneva susţine că acest referendum este organizat doar în scopuri electorale şi că de el nu depinde nimic şi îi îndeamnă pe bulgari să-l boicoteze.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata