FMI consideră că modul de abordare a politicii monetare de către BNR este unul corect

0

Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că situaţia şi abordarea politicii monetare actuale de către Banca Naţională a României sunt unele corecte, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România.

„În noiembrie, când am fost aici, gândirea mea la acel moment a fost că majorarea preţurilor la alimente şi deprecierea monedei ar putea să aibă un efect de runda a doua şi că inflaţia ar putea fi mai mare. Dacă ai o depreciere a monedei, ai o inflaţie mai mare, şi pentru că acestea sunt două obiective ale Băncii Naţionale, reacţia normală este să înăspreşti politica monetară, ceea ce BNR a făcut, prin injecţiile de lichiditate de tip repo, mergând de la adecvat la ferm.

De la acel moment însă, acum sunt mai înclinat şi BNR se pare că este mai înclinată să gândim că acea majorare la preţurile la alimente a fost doar temporară. S-ar putea să mai dureze până la mijlocul acestui an, dar creşterile sunt temporare şi legate de recolta proastă de anul trecut. Deprecierea monedei s-a transformat în aprecierea de la mijlocul lunii noiembrie’, a spus de Vrijer.

Din acest motiv, el consideră că poziţia de politica monetară este una potrivită şi, dacă BNR trece la nişte condiţii de rezerve minime obligatorii adecvate, este de asemenea o decizie bună.

„Există încă riscuri şi ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste este un demers dificil în România. Noi am spune ca pentru moment să lăsăm lucrurile aşa cum sunt şi mai târziu să ne gândim”, a mai afirmat oficialul FMI.

În ceea ce priveşte creditele neperformante, de Vrijer a semnalat că acestea înseamnă pierderi pentru bănci.

„Dacă aceste împrumuturi nu sunt rambursate, deşi în general creditele ipotecare sunt rambursabile, este o problemă, pentru că asta împiedică banca să îşi îndeplinească funcţia de bază. Aceasta are legătură cu creşterea economică redusă. Odată ce creşterea economică îşi va reveni, consumatorii şi investitorii vor avea mai multă încredere, vor putea cere mai multe împrumuturi, ceea ce va permite băncilor să aibă un portofoliu de credite mai bune, mai solide şi portofoliul de împrumuturi neperformante va scădea.

Important este ca băncile să poată, după ce se va fi încercat totul atunci când au împrumuturi neperformante pentru care au provizioane, să le poată elimina din evidenţele lor sau să le vândă unor agenţii de recuperare, astfel încât banca respectivă să nu îşi mai împovăreze bilanţul cu astfel de credite neperformante. România nu este singura ţară în care se întâmplă aceste lucruri. La fel s-a întâmplat în multe alte ţări, deci este unul dintre motivele pentru care o criză financiară are nişte efecte atât de îndelungate, pentru că trebuie să rezolvi toate aceste probleme până să ajungi înapoi într-o activitate normală”, a mai afirmat oficialul FMI.

Potrivit acestuia, scăderea expunerilor băncilor străine, care reprezintă 80% din activele bancare din România, s-a făcut într-o manieră ordonată.

„Ritmul este mai ridicat decât în 2011, dar are legătură şi cu situaţia cererii de împrumuturi. Dacă nu există cereri de împrumuturi sănătoase, atunci băncile nu mai au nevoie să mai investească atât capital în România. Băncile din Europa, în general, trebuie să îşi schimbe modelul de afaceri. În general, o parte din fondurile lor vin din depozite şi o altă parte din atragerea de resurse de pe piaţa de capital.

Băncile devin mai conservatoare, se bazează mai mult pe depozite şi nu pe atragerea de bani de pe piaţa de capital. Filialele băncilor străine din România se vor baza şi ele mai mult pe atragerea depozitelor, rata acestora crescând o dată cu economia şi nu vor mai băga atât capital în filialele din România”, a explicat oficialul FMI.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.