Noul Cod de procedură civilă intră în vigoare vineri

Noul Cod de procedură civilă (Cpc) intră în vigoare de vineri, 15 februarie, la aproape patru ani şi jumătate de când proiectul său a fost aprobat de Executiv şi prezentat de Ministerul Justiţiei ca oportunitate pentru accelerarea judecăţilor, simplificarea procedurilor, unificarea jurisprudenţei şi reducerea costurilor proceselor pentru justiţiabili şi pentru stat, dorind a fi un cadru legislativ modern, adaptat aşteptărilor sociale şi necesităţii creşterii calităţii acestui serviciu public.

Tot vineri intră în vigoare Legea privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti adoptată de Parlament la 29 ianuarie a.c., precum şi cea de punere în aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, (Legea nr 76/2012).

Ministrul justiţiei, Mona Pivniceru, a anunţat că dispoziţiile Codului de procedură civilă şi Legea privind degrevarea instanţelor vor intra în vigoare împreună, la 15 februarie, în urma adoptării de către Guvern a OUG 4/2013, care a stabilit noul termen de aplicare a noului cod.

Iniţial, Guvernul a propus, în proiectul de lege pentru punere în aplicare a Codului de procedură civilă, ca acesta să intre în vigoare la 1 iunie 2012, însă data a fost modificată pentru 1 septembrie 2012, iar ulterior 1 februarie 2013, motivat de necesitatea pregătirii corespunzătoare sub toate aspectele: asigurarea fondurilor necesare, a resurselor umane, a infrastructurii şi asimilarea noilor prevederi de către profesioniştii dreptului.

Citeste si:  NOUTATI LEGISLATIVE – 10 decembrie (0827)

Noul Cod de procedură civilă, elaborat de Ministerul Justiţiei, a fost aprobat de Guvern în 24 noiembrie 2008 şi a fost adoptat de Parlament prin Legea nr 134/2010 şi potrivit iniţiatorului are peste 1.000 de articole, reprezintă un proiect nou şi nu o modificare a actualului cod, iar activitatea pentru redactarea lui a început încă din 2006.

O serie de prevederi din noul Cod de procedură civilă privind termenul de cunoştinţă, regimul invocării excepţiei de necompetenţă sau recursul în interesul legii, au fost deja puse în aplicare prin Legea micii reforme.

Potrivit comunicărilor MJ din ultimii ani pe tema noul cod şi a legii pentru aplicarea lui, noua reglementare procesual-civilă consacră o serie de instituţii noi, precum procedura privind cererile de valoare redusă, procedura de filtrare a recursurilor, contestaţia privind tergiversarea procesului sau sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.

Citeste si:  Laszlo Borbely: E prea târziu să începem discuţiile despre o nouă lege electorală

Noul cod încurajează părţile să recurgă la mediere, introduce sau modifică unele reguli privind: comunicarea citaţiilor şi a altor acte de procedură, regimul juridic al excepţiei de necompetenţă, soluţiile pe care le pot pronunţa instanţele învestite cu soluţionarea căilor de atac, recursul în interesul legii, procedura de executare silită etc.

Noile reglementări în materie civilă vor reconfigura competenţa materială a instanţelor judecătoreşti, în scopul asigurării unei împărţiri echitabile a cauzelor, care să conducă la fluidizarea şi accelerarea procedurilor judiciare, precum şi la asigurarea unei practici judiciare unitare pe întreg teritoriul ţării.

De asemenea, se mai urmăreşte şi resistematizarea etapelor procesului civil, revizuirea dispoziţiilor referitoare la căile de atac şi reformarea substanţială a materiei executării silite în scopul asigurării premiselor executării prompte şi efective a titlurilor executorii obţinute în cadrul procesului de fond ori recunoscute de lege.

Citeste si:  Agenţii internaţionale de presă: Victor Ponta îşi depune mandatul după ample proteste de stradă

„Dispoziţiile proiectului noului Cod de Procedură Civilă urmăresc să răspundă unor deziderate actuale, precum accesul justiţiabililor la mijloace şi forme procedurale mai simple şi accesibile şi accelerarea procedurii, inclusiv în faza executării silite. În egală măsură, proiectul urmăreşte să răspundă şi exigenţelor de previzibilitate a procedurilor judiciare decurgând din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi, implicit, din cele statuate în jurisprudenţa CEDO”, susţinea MJ.

Actul normativ are în vedere astfel eliminarea deficienţelor care au condus, în multe cazuri, la hotărâri ale CEDO de condamnare a României, atât pentru soluţii judecătoreşti principial greşite, cât şi pentru prejudicii cauzate de durata excesivă a procedurilor judiciare ori pentru lipsa de previzibilitate rezultată din inconsecvenţa jurisprudenţei naţionale.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata