„România nu a intrat în recesiune ca întreaga Uniune” – oare aşa să fie?

Perioada de tristă amintire a sistemului socialist a obişnuit populaţia cu raportări statistice din cele mai curioase. Temperatura indicată de termometre nu avea nici o legătură cu cea comunicată de meteorologi, planurile economice cincinale se onorau în “patru ani şi jumătate” etc. Iată însă că 2012 aduce o premieră în domeniu: proaspătul numit premier Victor Ponta decapitează INS-ul pe motiv că în calculul PIB-ului s-au strecurat erori grave. În momentul respectiv, acesta solicita ca la conducerea institutului să fie aduşi oameni pe care se poate baza.

 La numai o lună de la acel moment, apare prima raportare referitoare la PIB-ul României. Surprinzător, România nu a intrat în recesiune ca întreaga Uniune, ci se menţine pe un trend ascendent. Oare aşa să fie?

 

Dănuţ Dudu

 

  • Aduceţi oamenii pe care se poate baza Ponta

Pe 14 februarie Institutul Naţional de Statică comunica oficial estimările “semnal” referitoare la Produsul intern brut (PIB) în trimestrul IV şi anul 2012.

Conform respectivului comunicat primele estimări relevă că PIB-ul României “în trimestrul IV 2012 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu trimestrul III 2012 (date ajustate sezonier). Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi cu 0,1% pe seria ajustată sezonier. În anul 2012, Produsul intern brut a crescut cu 0,2%, comparativ cu anul 2011”.

Aşteptat cu nerăbdare de întreaga clasă politică, dar mai ales de către guvernanţi, rezultatul a fost în măsură să satisfacă şi cele mai exigente aşteptări. Comparându-ne cu zona Euro, România nu a intrat în recesiune, ci se menţine pe linia de plutire economică, înregistrând chiar şi o uşoară creştere.

Ţinând însă cont de antecedentele INS-ului, sancţionat de curând prin demiterea conducerii pentru “manipularea” datelor referitoare la PIB, nu se poate să nu te arăţi circumspect în raport cu rezultatul anunţat de respectivul institut.

Reamintim că, la începutul anului curent, premierul Victor Ponta anunţa că a solicitat secretarului general al Guvernului să pregătească schimbarea conducerii INS pentru „greşeala gravă” comisă în calcularea PIB pe 2011, arătând că are nevoie ca la INS să lucreze oameni pe care se poate baza.

Apar în fiecare zi tot felul de elemente. De exemplu, am aflat la sfârşitul anului trecut, aproape de Revelion, acum mi s-a confirmat, că o greşeală de calcul a Institutului Naţional de Statistică privind Produsul Intern Brut în 2011, 2012, o greşeală care înseamnă 20 miliarde de lei la PIB în plus, calculate iniţial şi reduse acum, înseamnă implicit la deficit cheltuieli mai mici cu aproape un miliard de lei” declara în acel moment premierul României.

Consecinţa firească a disconfortului electoral produs de aşa numita “eroare” a fost plătit de fostul director al Institutului, Vergil Voineagu. Nu a avut în acel moment nici o importanţă că statisticienii au explicitat că nu este vorba de o eroare, ci de o realitate pe care o relevă datele finale privind evoluţia PIB, diferenţă care nu putea fi anticipată.

Fără a încerca să fim tendenţioşi sau să punem sub semnul întrebării probitatea noii conduceri, nu se poate însă eluda precizarea făcută de Victor Ponta conform căreia, la conducerea institutului, are nevoie de oameni pe care să se poată baza.

Ce a vrut să spună premierul folosind respectiva sintagmă rămâne, deocamdată, un mister, dar care lasă liberă calea pentru numeroase interpretări.

 

  • Creştere sau descreştere? – aceasta-i întrebarea

Pentru a vedea cât de credibil este respectivul rezultat am făcut apel la baza de date statistice europeană “Eurostat”, pentru a putea compara cifrele oferite de INS la intern şi cele livrate la extern.

Pentru cine nu ştie, baza de date Eurostat este creată plecând de la informaţiile furnizate periodic de fiecare instituţie reprezentativă a statelor membre şi ale celor din afara Uniunii. În conformitate cu datele furnizate de această instituţie evoluţia PIB-ului României, comparativ cu ţările vecine şi cu ansamblul Uniunii Europene este cea din graficul următor:

După cum se poate observa de la “boom”- ul creşterii economice înregistrat în perioada 2003-2004, când PIB-ul României atingea o rată de 8,5%, schimbarea gărzii la Palatul Victoria a determinat intrarea trendului pe o pantă descendentă cu un minim de -6,6% în 2009.

În acelaşi timp, previziunile Eurostat pentru 2012 indică un PIB real de 0,8% ceea ce înseamnă, faţă de 2011, o scădere de nu mai puţin de 1,4%. Pe de altă parte, 2012 raportat la 2011 a reprezentat pentru Uniunea Europeană o scădere de 1,2%, valoarea estimată pentru întreg anul 2012 fiind de – 0,3% ceea ce confirmă teza intrării în recesiune a zonei euro.

Dacă însă ne referim la ansamblul Uniunii şi la evoluţia PIB-ului real în perioada 2012-2014, România se poate lăuda cu un merituos loc 8 devansând, pana în 2014, cu mult, rata de creştere a economiei europene.

Mai mult decât atât, vom lăsa în urmă ţări fanion ale Uniunii cum ar fi Germania, Franţa sau Marea Britanie, ceea ce însă ridică un mare semn de întrebare: cât de sustenabile sunt cifrele previzionate de cei de le Eurostat în ceea ce priveşte România?

 

  •  Exportul – călcâiul lui Achile pentru România?

Dacă este să facem o analiză serioasă a economiei româneşti este evident că principalul motor de creştere a acesteia a constituit-o exportul.

Integrarea ţării noastre în Uniune a determinat şi o reorientare a ponderii exporturilor în această zonă, astfel încât, la nivelul anului 2012, peste 70% din exporturile romaneşti aveau destinaţia “Europa”.

Or, aici apare o reală problemă: comprimarea pieţelor de consum europene, ca efect al crizei prelungite, lasă descoperit sectorul exporturilor româneşti orientate preponderent către Uniunea Europeană.

La o simplă vizualizare a graficului se observă că ponderea exporturilor României către Uniunea Europeană este de 70,3% ceea ce subliniază suplimentar dependenţa exportatorilor români de acest areal economic. Dacă luăm ca bază datele oferite de INS, în fruntea ţărilor în care România exportă se menţin Germania, Italia şi Franţa, urmate la o distanţă tot mai mică de Turcia şi Ungaria.

Din păcate, prognoza economică pentru cele trei mari puteri europene menţionate mai sus a fost revizuită în jos cu 0,3 – 0,5% şi de aceea se impune, dacă dorim să confirmăm rata de creştere estimată, o nouă strategie economică: pe de o parte trebuie stimulată cererea internă, care ar trebui să preia treptat solicitările de mărfuri venite din exterior, iar pe de altă parte exporturile României ar trebui reorientate către ţări din afara Uniunii Europene, precum Uniunea Sovietică, ţările arabe sau China, pieţe care au fost pierdute în ultimii ani, având în vedere problemele existente în zona euro.

 

  • Are România şanse de creştere economică?

În aceste condiţii ne punem întrebarea ce şanse sunt ca prognoza de creştere economică anunţată pentru intervalul 2012 – 2014 să fie confirmată de realitate. Asta în condiţiile în carea datele publicate de INS arată o scădere cu 0,2% în trimestrul al IV-lea pe 2011, iar trendul scăderii economice pare că se va menţine şi în primul trimestru din 2012, când România nu dispune de motoare de creştere economică.

Cu toate că analiştii prevăd o încetinire a economiei în 2012, pe fondul scăderii exporturilor, foştii şi actualii guvernanţi susţin că România îşi poate orienta exporturile spre pieţele emergente, care înregistrează creşteri semnificative ale consumului intern: Africa de Nord, Rusia, China, India, Orientul Mijlociu.

Şi dacă acest lucru nu se întâmpla? Singura salvare, în opinia acestora, vine din zona finanţelor internaţionale, ceea ce înseamnă, pe de o parte, creşterea interesului investitorilor străini pentru România iar, pe de altă parte, îmbunatăţirea ritmului de absorbţie a fondurilor europene. (În ceea ce priveşte modelul polonez de creştere economică pe baza privatizării accelerate a companiilor de stat, ceea ce s-a întâmplat la Hidroelectrica sau la Oltichim spune foarte mult despre viziunea guvernanţilor vis-à-vis de acest subiect).

Drept dovadă că rezultatul comunicat de INS are că principală ţinta creşterea încrederii investitorilor străini în economia României, dar şi a băncilor, care vor accelera creditarea întreprinderilor, stă declaraţia ministrului Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu:

„Am ieşit din recesiune, ceea ce înseamnă că s-a reluat creşterea economică. Chiar dacă aceasta nu este foarte mare, ea este una sustenabila, care va evolua pe baze solide în viitor”.

Cât de solide sunt aceste baze? Răspunsul îl găsiţi şi singuri vizualizând evoluţia indicelui producţiei industriale în perioada 2011 – 2012.

Ţinând cont că anul 2012 se încheie cu o variaţie negativă a acestui indice de 18,4%, putem spune că prognozele de creştere pentru anul în curs s-ar putea să fie prea optimiste şi că, în realitate, România se află în recesiune. O recesiune resimţită de fiecare dintre noi, dar care este invizibilă pentru cei din sferele decizionale, orbiţi de perdele statistice de fum.

 Dănuţ Dudu

Loading...

Citește și
loading...

1 Comentariu
  1. Bogdan spune

    Elitele francmasonice illuminati au bagat Romania in recesiune din 1989 de cand Romania a fost aruncata practic la fiare vechi pe gratis. Integrarea in UE ne-a adus si ea alte biruri impuse de politica occidentului GLOBALIZAREA care este bazata pe BIRURI si biciuirea omului de rand.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.