Aşa vor arăta clădirile urbane în anul 2050?

0

Cu spaţii verzi la interior pentru creşterea hranei, pereţi care transformă dioxidul de carbon în oxigen, şi cu capacitatea de a se personaliza în funcţie de ADN-ul tău – acesta este, pe scurt, conceptul de clădire a viitorului, care tinde să devină o adevărată operă de artă, prezintă Fastcoexist.com.

 În 2050, trei sferturi din populaţia planetei va trăi la oraş, adică 6,75 miliarde din cele 9 miliarde de oameni pe care îi va “găzdui” Pământul la acel moment. Prognozele spun că rezidenţii oraşelor vor avea acces la resurse mai puţin naturale decât cele de astăzi, ceea ce va face ca cerinţa pentru regenerare şi eficienţă să devină o prioritate.

În funcţie de aceste previziuni şi extrapolând unele idei emergente, firma de design şi inginerie Arup a realizat această machetă a clădirii viitorului. Din câte se poate vedea, clădirea are propriile sisteme energetice (“micro-eolian”, “vopsea solară PV” şi “o faţadă de alge” pentru producerea biocombustibililor), există un strat integrat pentru pui, peşte şi agricultura legumelor, o “membrană a clădirii” care transformă dioxidul de carbon în oxigen, suprafeţe de recuperare a căldurii, dar şi materiale care se repară singure.

Arup indică cinci atribute principale: flexibilitate, sustenabilitate, reactivitate, integrarea în comunitate şi sisteme inteligente (inclusiv reciclarea automată). Clădirea are “o reţea dinamică de bucle de feedback caracterizate de materiale inteligente, senzori, schimburi de date şi sisteme automate care fuzionează împreună, funcţionând efectiv ca un sistem nervos sintetic şi extrem de sensibil”.

Cea mai futuristă parte este structura – complet modulară şi proiectată să fie mutată (folosind roboţi, bineînţeles). Clădirea are trei tipuri de straturi, cu o durată de viaţă diferită: un strat permanent la bază, un strat de 10-20 de ani (care include faţada şi pereţii exteriori) şi un al treilea strat care poate suferi schimbări rapide.

Clădirea viitorului răspunde la nevoile personale ale oamenilor, “până la nivelul compoziţiei genetice a unei persoane”, adună informaţii de la mediu şi “reacţionează la indicii contextuale”.

Josef Hargrave, de la Arup, descrie clădirea ca fiind “capabilă să ia decizii informate şi calculate, în funcţie de mediul înconjurător. Este o structură care trăieşte şi respiră, având capacitatea de a susţine oraşele şi oamenii de mâine.”

Poate că viitorul nu sună chiar atât de rău.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.