Românce de excepţie – documentar (I)

0

Anne de Noailles, Raluca Rîpan, Luiza Zavloschi, Maria Rosett, Elena Densuşianu – Puşcariu sau Cecilia Cuţescu – Storck sunt doar câteva nume din lista femeilor românce care de-a lungul timpului şi-au adus o contribuţie însemnată la progresul ştiinţei şi artei.

Anne de Noailles, scriitoarea franceză de origine română (15 nov. 1876 – 30 apr. 1933), a fost prima femeie numită membru al Academiei Regale de Limbă şi Literatură din Belgia (ian. 1922). A fost aleasă, la 11 iunie 1925, membru de onoare al Academiei Române, alături de poeta şi prozatoarea Elena Văcărescu. A început să scrie primele poeme la 13 ani, care au fost reunite în volumele ‘Poésie’ şi ‘Sommeil eternel’ (1889).

Recunoaşterea sa literară a venit odată cu apariţia volumului de versuri ‘Les éblouissements’ (1907), după care au urmat ‘Les vivants et les morts’ (1913), ‘Les forces éternelles’ (1920), ‘L’honneur de souffrir’ (1927), ‘Derniers vers et poemes d’enfance’ (1934, apărut postum).

 

Raluca Rîpan (27 iun. 1894 -5 dec. 1972) a devenit, în 1948, prima femeie aleasă membru titular a Academiei Române. Meritul său principal constă în înfiinţarea Institutului de Chimie (1951) pe trei secţii: chimie anorganică, chimie organică şi chimie fizică. Munca sa în domeniul cercetării chimiei a fost recunoscută prin distincţii speciale: ‘Membru de onoare a Societăţii de chimie industrială’ din Franţa, precum şi ‘membru al societăţii Germane de Chimie’.

 

Luiza Zavloschi (20 iul. 1883-1967) a fost prima femeie primar din România. A studiat la Şcoala Normală de învăţătoare ‘Mihail Sturza’ din Iaşi. În primăvara lui 1930, mai mulţi ţărani fruntaşi i-au cerut să candideze la primăria comunei Buda, împotriva reprezentantului partidului de guvernământ, de care erau nemulţumiţi. A candidat şi a ieşit învingătoare.

 

Maria Rosetti (25 febr. 1820-14 febr. 1893) a fost prima femeie ziarist din România. Născută în Anglia, la Guernesey, a fost soţia omului politic şi publicist C. A. Rosetti. A luat parte la Revoluţia din Ţara Românească, în 1848, fiind totodată o luptătoare pentru drepturile românilor şi o susţinătoare ferventă a drepturilor femeilor.

 


Sarmiza Bilcescu (1867 – 26 aug. 1935) a fost prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obţinut licenţa în drept la Universitatea din Paris şi prima femeie din lume Doctor în Drept, la Universitatea din Sorbona, cu teza „Condiţia juridică a mamei”. În 1891, a fost admisă în Baroul Ilfov care, la acea vreme, includea şi Bucureştiul.

 

Maria Teohari (22 apr. 1885-1975) a fost prima femeie astronom din România. A făcut specializări la observatoarele astronomice din Nisa şi Paris. A lucrat o perioadă lungă la Observatorul din Bucureşti. A predat matematica şi astronomia la liceul ‘Domniţa Ileana’.

 

Gabriela Chaborski (14 oct. 1891- 25 nov. 1936) a fost prima femeie conferenţiar universitar din România. A studiat la Facultatea de Ştiinţe Fizico-Chimice din Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1916. Lucrarea de doctorat susţinută la Geneva, la 22 martie 1919, are la bază o nouă formă de levură (ciupercă unicelulară), pe care o descoperise făcând analiza unei banane intrată în fermentaţie.

Admisă la Catedra de Chimie Generală şi Electrochimie din Universitatea bucureşteană, mai întâi asistent, în 1920, apoi conferenţiar de chimie anorganică, în 1924, a elaborat metode originale de separare şi dozare a unor elemente, precum şi lucrări referitoare la studiul moleculei.

 

Eliza Leonida Zamfirescu (10 noiembrie 1887 – 25 noiembrie 1973) a fost prima femeie studentă a Academiei Regale Tehnice din Berlin (1912), prima femeie inginer din Europa, şi mai târziu şefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. Presa vremii a consemnat evenimentul: ‘Elisa Leonida, prima femeie inginer din ţara noastră şi din Germania’.

În 1997 a fost instituit Premiul Eliza Leonida-Zamfirescu. A fost prima femeie membră a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România şi membră a Asociaţiei Internaţionale a Femeilor Universitare.

 

Matematiciana Vera Myller (1 dec. 1880 -12 dec. 1970 ) a fost prima femeie profesor universitar din România. În 1906 şi-a susţinut doctoratul în ştiinţele matematicii cu teza ‘Teoria ecuaţiilor integrale folosită la câteva dezvoltări în serie’.

A întemeiat, la Iaşi, alături de soţul ei, în 1912, Seminarul Matematic Ieşean şi o bogată bibliotecă, punând bazele unei puternice şcoli în acest oraş. La 1 noiembrie 1918 a devenit prima femeie profesor universitar din România, într-o disciplină ştiinţifică, predând algebra superioară şi teoria funcţiilor la Universitatea din Iaşi.

Elena Densuşianu – Puşcariu (3 mart. 1875 – 1966) a fost prima femeie profesor universitar în domeniul medical din România. S-a înscris la Facultatea de Medicină din Iaşi, susţinând teza de doctorat, în 1899, devenind astfel prima femeie doctor în medicină din România. A ocupat funcţiile de preparator la Laboratorul de Anatomie Patologică al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, medic secundar al Eforiei, medic secundar al Spitalului ‘Sf. Spiridon’ din Iaşi, docent în oftalmologie al Facultăţilor de Medicină din Iaşi şi Bucureşti, şef de clinică la ‘Clinica Oftalmologică’ şi, din 1920, şef al Clinicii de Oftalmologie din Iaşi şi profesor la Facultatea de Medicină.

 

Cecilia Cuţescu – Storck (14 mart.1879 – 1969) a fost prima femeie profesor universitar în învăţământul de artă din Europa. A studiat pictura în Germania, la Damenakademie, din München, şi apoi în Franţa, la École des Beaux-Arts, din Paris, deschizând expoziţii personale încă înainte de absolvire. Împreună cu artistele Olga Greceanu şi Nina Arbore, a fondat ‘Asociaţia femeilor pictore şi sculptore”, devenind una dintre promotoarele artei feminine româneşti şi participând apoi în mod activ la toate expoziţiile şi manifestaţiile organizate de această asociaţie.

Tot în acelaşi an, a devenit profesoară la Academia de Arte Frumoase din Bucureşti. În 1933 a realizat fresca intitulată ‘Istoria negoţului românesc”, care se află în aula Academiei de Studii Economice din Bucureşti, şi lucrarea ‘Agricultura, industria şi comerţul”, aflată în holul de onoare al Băncii Marmorosch-Blank.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.