Capela Sixtină, capodopera lui Michelagelo, va găzdui Conclavul cardinalilor

0

Capela Sixtină, capodopera lui Michelangelo, care a aniversat, în octombrie 2012, 500 de ani de la inaugurare, va fi, începând cu data de 12 martie, locaţia în care se vor desfăşura lucrările Conclavului celor 115 cardinali electori care îl vor alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea.

 Capela Sixtină, inaugurată la 31 octombrie 1512 de Papa Iulius al II-lea, îşi ia numele de la Papa Sixtus al IV-lea, Suveran Pontif între anii 1471 şi 1484, care a iniţiat construirea acesteia peste o altă capelă, Cappella Magna, o structură de origine medievală.

Capela Sixtină este una dintre cele trei capele papale din Palatul Apostolic de la Vatican şi este dominată de fresca „Judecata de Apoi”, capodoperă a lui Michelangelo, realizată între 1508 şi 1512, în numai patru ani, în care marele artist a pictat o suprafaţă de peste o mie de metri pătraţi.

Pictarea acestei faimoase capele a distrus vederea artistului, datorită condiţiilor proaste în care acesta a lucrat între anii 1508 – 1512, sub presiunea constantă a Papei Iulius al II-lea. Atunci când a fost chemat pentru această operă, Michelagelo Buonarroti lucra la mormântul Papei şi nu a fost deloc încântat de schimbare, insistând că este „sculptor, nu pictor”, şi că „dispreţuia frescele”…

Michelangelo a fost chemat, împotriva voinţei sale, pentru a picta „Judecata de Apoi” pe tavanul Capelei Sixtine. Autoportretul lui Michelangelo apare de două ori în „Judecata de Apoi”: pe pielea jupuită pe care o ţine Sfântul Bartolomeu în mâna stângă şi în figura care îi priveşte încurajator pe cei care se ridică din morminte.

Capela are o formă dreptunghiulară, cu laturi de 40,93 metri şi 13,41 metri, care sunt exact dimensiunile Templului lui Solomon din Vechiul Testament.

Servindu-se de extraordinarele sale capacităţi artistice, Michelangelo a transpus în forme vizibile frumuseţea şi demnitatea omului.

Universul cromatic şi viziunea creştină a marelui artist au făcut din Capela Sixtină un veritabil „Sanctuar al teologiei trupului, un spaţiu în care toate conduc spre conştientizarea prezenţei lui Dumnezeu”, observa în 1994 Papa Ioan Paul al II-lea.

„Fiecare dintre noi trebuie să se raporteze la Hristos, conştient fiind că va trebui să dea socoteală de ceea ce a făcut în viaţă”, spusese Benedict al XVI-lea în 2005, la prima Liturghie ţinută în Capela Sixtină, după alegerea sa ca nou Suveran Pontif.

Capela Sixtină este locul în care se va desfăşura viitorul Conclav al cardinalilor electori, începând cu data de 12 martie, în cadrul căruia au loc deliberările şi votările pentru alegerea unui nou Pontif.

Cea mai faimoasă capelă din lume este vizitată în fiecare an de peste cinci milioane de persoane, circa 20.000 pe zi, un flux enorm de prezenţe, care pune în pericol frescele din interior, după părerea experţilor în istoria artei.

Vizitatorii admiră frescele reprezentându-i pe cei 12 apostoli şi episoade din Geneză, celebre în toată lumea, pictate de Michelangelo la începutul secolului al XVI-lea. Opera lui Michelangelo, capodoperă a perioadei cunoscute în istoria artei sub numele de „Renaştere”, a fost criticată în timpul vieţii pictorului, care a fost acuzat de „obscenitate” pentru că a pictat nuduri. Reprezentanţii Bisericii au ordonat, după moartea marelui artist, în anul 1564, ca pe părţile intime să fie pictate bucăţi de stofă.

Scriitorul şi criticul literar italian Pietro Citati, într-un articol publicat acum câteva luni în publicaţia milaneză Corriere della Sera, a criticat comportamentul mulţimii de turişti care vizitează zilnic acest loc sfânt. Criticul recomanda micşorarea de circa cinci ori a numărului de turişti, pe care îi compara cu „o bandă de beţivi”, care intră zilnic în sala acoperită cu marmură policromă. Turiştii „strică involuntar frescele” cu respiraţia, transpiraţia, căldura corpurilor şi praful de pe încălţăminte, arăta Citati. Deşi atmosfera trebuie să fie contemplativă, vizitatorii „ignoră invitaţia la linişte şi interdicţia de a fotografia operele”, potrivit expertului italian.

Totuşi, directorul Muzeelor Vaticanului, Antonio Paolucci, a declarat recent că nu intenţionează să limiteze numărul vizitatorilor „pe termen scurt şi mediu”, considerând în schimb că, pe termen lung, muzeele vor fi nevoite să facă acest lucru. „Elementele aduse de prezenţa oamenilor, cum ar fi praful, umiditatea corpurilor, bioxidul de carbon produs prin respiraţie pot provoca, pe termen lung, pagube picturilor”, a scris recent Paolucci, într-un articol publicat de ziarul Vaticanului, Osservatore Romano, pentru a marca 500 de ani de la realizarea frescelor.

În 1994, în Capela Sixtină a fost instalat un sistem de purificare a aerului alcătuit din filtre şi aparate de control al umidităţii, după un proces de restaurare care a durat 14 ani, dar creşterea numărului de vizitatori a făcut ca acest sistem să nu mai fie eficient. Muzeele Vaticanului au în vedere realizarea unui sistem de climatizare „nou, de înaltă tehnologie, inovator” pentru a proteja frescele, a adăugat Antonio Paolucci, precizând că acesta va deveni operaţional în cursul anului 2013.

Directorul Muzeelor de la Vatican a mai declarat că trebuie găsită o cale care „să permită atât satisfacerea nevoii de cultură a vizitatorilor, cât şi protejarea preţioaselor fresce de pagubele provocate de om”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.