Noul val al cinematografiei româneşti poate dispărea în lipsa sprijinului intern

0

Filmele de artă româneşti se bucură de respectul întregii lumi, însă lipsa lor de popularitate în rândul publicului autohton le ameninţă existenţa, notează The Guardian, într-un articol ocazionat de difuzarea, începând din această săptămână, pe ecranele britanice a filmului lui Cristian Mungiu „După Dealuri”.

Potrivit britanicilor, noul val românesc poate fi caracterizat drept estetic riguros, serios, dar alimentat de simţ caustic al umorului, ale cărui adevăruri sunt extrase din ţesătura sordidă a vieţii de zi cu zi, adesea învelită în reziduurile celor 42 de ani de comunism.

Şi totuşi, acest val a fost complet deconectat de publicul român, remarcă The Guardian, menţionând câteva cazuri în care sumele încasate la box-office de către filme româneşti recunoscute internaţional au fost dezastruoase. Unul dintre aceste exemple este ultimul film al lui Cristi Puiu, „Aurora”, cu încasări de doar 6.942 de dolari în România şi a 96-a poziţie în topul celor mai populare filme din această ţară în 2011.

Comparativ cu publicul din alte ţări est-europene, românii nu au fost cu siguranţă interesaţi de producţia locală de filme, cu o cotă de piaţă de 2,5% în 2010.

Există însă un nou val dacă nu există nimeni care să-l audă spărgându-se de ţărm? Publicul de la festivaluri şi împătimiţii de film de artă din toată lumea s-au minunat de calitatea noului val românesc, însă este uşor de văzut că lipsa de interes din partea celor ale căror vieţi erau puse sub lupă au făcut ca întrebările presante puse de filmele noului val să răsune în gol.

Potrivit The Guardian, noul val al cinematografiei româneşti a încetinit considerabil de la apariţia sa, la mijlocul anilor ’90, iar lipsa de recunoaştere locală ar putea fi unul dintre motive, în condiţiile în care orice mişcare artistică are nevoie de sprijin la nivel local.

Se pare însă că publicul pare să se fi mutat într-o altă direcţie, în condiţiile în care a existat o uşoară creştere, anul trecut, a încasărilor la box-office pentru filme autohtone – însă pentru filme comerciale mai convenţionale, cum ar fi „Minte-mă frumos” sau „Bună! Ce faci?”.

Însă nimănui nu îi pasă de aceste filme în străinătate, subliniază publicaţia britanică. Industria de filme comerciale din România poate ajuta la rezolvarea problemei de infrastructură, dar numai filmele de artă pot atrage respectul. Ruptura dintre noul val românesc şi publicul său autohton ar putea afecta profilul global al acestei industrii, dacă această mişcare va dispărea.

Din păcate, subliniază The Guardian, priorităţile guvernului român par a fi în altă parte: anul trecut, autorităţile au tăiat finanţarea instituţiei responsabile pentru promovarea filmelor româneşti în străinătate (care a trebuit să recurgă la ajutorul companiei Kickstarter pentru a finanţa festivalul de anul trecut al filmului românesc de la la New York).

Ar fi o ruşine, conchide The Guardian, dacă publicul – de acasă şi din străinătate – nu ar descoperi cât de multă personalitate are acest noul val al cinematografiei româneşti.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.