Raport SAR: România nu trebuie să mai încheie un nou acord cu FMI

0

România nu are nevoie şi nici nu trebuie să mai semneze un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional /FMI/, se arată în ‘Raportul Anual de Analiză şi Prognoză – România 2013’ al Societăţii Academice din România /SAR/, care va fi prezentat joi în cadrul unei mese rotunde.

‘Dintr-un anumit punct de vedere, un nou acord chiar dăunează pentru că are acelaşi rol pe care l-a avut zona euro pentru Grecia, Spania, Italia, Portugalia, în sensul că beneficiază de condiţii mai bune de împrumut, atât ca volume cât şi ca preţ, decât dacă nu ar fi fost în acord. Fără reformă, aceşti bani nu vor fi folosiţi decât pentru adâncirea dezechilibrelor macroeconomice. În plus, deficitul de cont curent este la un nivel ce poate fi finanţat de banca centrală din rezervele proprii, iar decizia Băncii Centrale Europene de a finanţa statele cu datorii publice din zona euro reduce riscul unei noi crize de finanţare’, potrivit unui studiu din raportul de analiză şi prognoză al Societăţii Academice Române pentru anul 2013.

Studiul arată că este necesar un program foarte clar de adoptare a monedei unice la o dată specificată, asumat de către toată clasa politică. Acest program impune un anumit set de reforme pentru a atinge ţintele nominale (inflaţie, datorie publică, deficit, piaţă secundară de obligaţiuni funcţională etc).

Doar îndeplinirea obiectivelor nominale din Tratatul de la Maastricht nu reprezintă o garanţie că în interiorul zonei euro România nu va mai acumula dezechilibre macroeconomice. Recomandarea include asumarea de către clasa politică şi a pactului fiscal care ar avea ca obiectiv un surplus structural. Astfel, România ar fi forţată să facă şi ajustarea reală, pe partea de productivitate de exemplu, către media zonei euro.

De asemenea, studiul cuprins în raport recomandă revenirea la ciclul electoral de 4 ani cu organizarea simultană a alegerilor parlamentare şi prezidenţiale pentru a elimina tendinţa clasei politice de a amâna reformele în preajma anilor electorali. Dincolo de argumentele politice, din punct de vedere economic anii electorali prea apropiaţi unii de alţii reduc apetitul pentru reformă.

‘Inerţia sistemului politic din România şi reticenţa la reformă au nevoie de mai mult decât o înţelegere cu FMI pentru a putea fi depăşite. Experienţa ultimelor două acorduri cu Fondul Monetar demonstrează acest lucru. Un al treilea acord în aceleaşi condiţii nu ar aduce nimic nou decât o întârziere a reformelor girată ca şi până acum de relaţia cu FMI. Şi, totuşi, România are nevoie de restructurare. Are nevoie pe termen scurt să reducă deficitul public, să elimine arieratele, să scadă datoria publică, să privatizeze, să continue reforma în învăţământ, sănătate, să scadă rolul statului în economie. Toate aceste obiective nu sunt noi, ele sunt pe agenda clasei politice din România din 1990. Dar aşa cum arată concluziile acestui raport, chiar şi atunci când există un program de reforme agreat cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, clasa politică găseşte noi căi de a amâna reforma’, se spune în raportul SAR.

În rândul experţilor care au contribuit la raportul SAR, opiniile au fost totuşi împărţite în ceea ce priveşte continuarea practicilor guvernului de a se împrumuta de la FMI prin acorduri stand-by.

O parte dintre respondenţii chestionarului SAR şi-au exprimat convingerea că în continuare există probleme de credibilitate a guvernului de la Bucureşti şi că derapajele politicilor economice ar fi stăvilite prin semnarea unui nou acord. Aşadar, România ar fi văzută, în continuare, incapabilă de a se guverna economic rezonabil fără ‘dădacă internaţională’.

Varianta de a evita excesele, de a reforma companiile de stat şi de a realiza împrumuturi la dobânzi scăzute, inclusiv pentru a da o marjă de manevră BNR-ului în cazul cursului de schimb, pare a fi posibilă doar prin respectarea condiţionalităţilor impuse de organizaţii internaţionale precum FMI.

În schimb, cealaltă jumătate a panelului SAR e de părere că România nu mai are nevoie a fi vegheată de FMI. Pe de o parte, deficitul bugetar este în limite acceptabile, s-a ajustat, iar echilibrele macroeconomice nu mai reprezintă o sursă de îngrijorare.

‘Aşadar, imaginea României la nivel internaţional nu ar avea şi mai mult de câştigat de pe urma unui nou acord, poate că din contră. Semnarea lui ar fi un semnal că încă suntem vulnerabili şi ar alunga o parte dintre investitori. Pe de altă parte, nu trebuie să apelăm la FMI de fiecare dată când nu suntem siguri de rezultatele măsurilor economice implementate de politicieni. Cum bine au observat experţii noştri, înţelegerile cu Fondul Monetar ar trebui să fie temporare, nu permanente, şi în nici un caz considerate soluţii la problemele pe care le putem rezolva singuri. În plus, un posibil nou împrumut ar finanţa direct doar cursul de schimb, nu şi economia reală. Aşadar, nu s-ar concretiza în investiţii, locuri de muncă, prosperitate ci, din contră, ar putea chiar lucra împotriva noastră, întrucât autorităţile române ar dispune de bani obţinuţi uşor şi la cost redus şi nu ar mai fi motivate să realizeze reformele necesare’, se mai spune în raport.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.