Copiii secuilor învaţă la istorie că românii le-au fost slugi

0

Un manual de istorie adresat elevilor secui din clasele a VI-a si a VII-a, lansat in 2012, invata copii ca romanii le-au fost slugi si ca in timpul Primului Razboi Mondial armata romana a devastat magazinele si casele secuilor.

Nu de aceeasi parere sunt istoricii care considera ca manualul contine inexactitati, menite sa alimeteze teoriile sovine care otravesc relatiile romano-maghiare.
Rectorul Universitatii „Babes-Bolyai“ din Cluj-Napoca, istoricul Ioan Aurel Pop, s-a declarat ingrozit de inexactitatile si de falsurile istorice pe care le contine manualul. „Citisem si eu fragmente din acest manual si m-am ingrozit, mai intai ca istoric. Este plin de inexactitati si de falsuri grosolane (cu care nici istoricii unguri seriosi nu pot fi de acord!)“, a declarat academicianul Ioan Aurel Pop.

 

Cum au devenit romanii slugile secuilor?

Inca din secolul al XIX-lea s-au scris sute de pagini despre originea si rolul romanilor din Secuime.  Potrivit acestui manual aprobat de Ministerul Educatiei de la Bucuresti, romanii au venit ca slugi sau iobagi ca sa ii serveasca pe secui si aici si-au gasit un camin prosper.
Din cauza rascumpararii din iobagie a secuilor de catre principele Gabriel Bethlen s-ar fi creat un vid de forta de munca necesara nobililor, „astfel, locul secuilor dezrobiti trebuia completat cu slujitori veniti din alta parte.   In conscriptia din 1614 gasim nu putini iobagi care proveneau din Tara Romaneasca, Moldova sau Fagaras din Ardeal. Colonizarea iobagilor romani in tinutul secuiesc intr-un procent semnificativ a inceput in prima parte a secolului al XVII-lea” (pag. 75, sublinierea autorilor).
Peste cateva pagini, intr-un text recomandat ca lectura, este reiterata venirea romanilor ca slugi ale secuilor:
„Din secolul al XVIII-lea, cand pe proprietatile feudale secuiesti, dar si in gospodariile secuiesti libere mai instarite oamenii supusi (iobagi, jeleri, slugi) nu proveneau dintre secuii decazuti material (ca mai devreme), apar tot mai multi iobagi si jeleri romani in conscriptii“ (pag. 96).
Si, totusi, daca venirea romanilor a inceput dupa 1600, oare de ce iezuitul Antonio Possevino afirma inca de la 1584 ca printre secui sunt multi romani. Sau de ce in conscriptiile militare ale secuilor, adesea invocate de acesti autori ai manualului, intalnim deseori numele Oláh (Roman)?
Reprezentantii Ministerului Educatiei se spala pe maini sustinand ca publicatia nu este un manual, ci un material didactic auxiliar pentru cursul optional „Istoria secuilor“ si, ca atare, nu au nicio responsabilitate in ceea ce priveste continutul si avizarea acestuia.
Inca de pe foaia de titlu a cartii, finantate integral in Romania si dupa care vor invata copiii secuilor din scolile publice ale statului roman, suntem informati ca acesta este un „manual si ghid destinat elevilor din clasele a VI-a si a VII-a din scolile generale“, elaborat sub patronajul Consiliului Judetean Harghita.
In prefata este reiterat caracterul stiintific al lucrarii: „Manualul trebuie sa aiba baze strict stiintifice (sa spunem clar: academice)“. Pentru a conferi si greutatea politica necesara, se subliniaza ca „acest manual a fost realizat la cererea si din grija liderilor politici din judetele Harghita si Covasna“. In finalul aceleiasi prefete, dupa un citat celebru din Antichitate („zarurile au fost aruncate“), este mentionat ca manualul are un scop anume: „Cartea a pornit pe drumul propriu ca sa-si indeplineasca menirea“.
La nivel local, atat timp cat exista un aviz pozitiv al inspectorului de specialitate, sefii inspectoratelor spun ca nu pot solicita retragerea materialului, in lipsa unui document oficial care sa ceara acest lucru, venit de la minister, de la Academia Romana sau alta institutie avizata.
„Acel material nu a trecut pe la Ministerul Educatiei si nu are nici o aprobare de la noi, in mod gresit s-a spus in presa acest lucru. Nu stiu cine ar fi facut-o, nu am vazut materialul. Stiu subiectul, dar nu stiu ce scrie in material, insa, in orice caz nu este un manual, ca atare nu exista vreun aviz al ministerului“, a declarat ministrul Educatiei, Remus Pricopie.
Inspectorii scolari din judetele Covasna si Harghita, unde a fost editata cartea, din banii celor doua consilii judetene, spun la randul lor ca nu e datoria lor sa avizeze materialele didactice utilizate la cursurile optionale, ci doar programa acestor cursuri.
„Cartea a fost editata sub coordonarea Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Harghita, editata si finantata de consiliile judetene din Covasna si Harghita. Noi nu am avut nicio interventie. Oricum, potrivit metodologiei, noi aprobam doar programa scolara“, explica Keresztely Irma, sefa ISJ Covasna.  cu acordul inspectorului de istorie din Harghita    Cartea a primit totusi un aviz de la inspectorul de specialitate, de istorie, de la Inspectoratul Scolar Harghita, care considera in continuare ca respecta normele stiintifice si nu trebuie retrasa.
„Este un material extrem de util, ceva nou, un spirit nou, care arata obiectiv viata cotidiana a oamenilor de aici. Este o carte despre istoria locala, care prezinta istoria ca atare, nu e nicio abatere de la adevarul istoric, am spus asta si imi asum raspunderea pentru aceasta carte ideatic si ca metodologie si respectare a legislatiei“, sustine Vanyolos Stefan Albert, inspectorul de istorie de la ISJ Harghita.
Profesorul a mai spus ca lucrarea „nu lezeaza nici demnitatea umana, nici pe cea a romanilor si este in consens cu legislatia romana si europeana“, iar criticile aduse ei „sunt mai degraba de natura politica“.   De altfel, si sefa ISJ Harghita este de parere ca materialul nu poate fi retras atata vreme cat inca are pe masa acest aviz pozitiv al inspectorului Vanyolos de istorie si nicio alta institutie competenta nu vine cu un contraraport.

„Insa Academia Romana ar putea fi sesizata, iar in cazul in care se constata deturnarea adevarului istoric, academicienii ar putea sa depuna si plangere penala impotriva celor care au pus lucrarea pe piata“, au declarat pentru „Adevarul“ surse din Ministerul Educatiei.

Citiţi întreaga analiză a manualului pe Historia.ro

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.