De ce nu slăbesc oamenii: pentru că fac o gravă confuzie!

0

Un articol bine documentat, prezentat de Mercola.com, aduce în atenţia persoanelor obeze (şi nu numai) o întrebare esenţială:  care este “combustibilul” preferat al organismului – glucoza sau grăsimile?

Deşi ne considerăm la apogeul dezvoltării umane, procesele moderne de fabricare a alimentelor au eşuat lamentabil în ceea ce priveşte susţinerea stării de sănătate şi creşterea duratei de viaţă, scrie Mercola.com.

În timpul Paleoliticului, în urmă cu mai multe milenii, strămoşii noştri mâncau în principal legume, fructe, nuci, rădăcini şi peşte. Această alimentaţie era bogată în grăsimi şi proteine, având un conţinut redus de cereale şi carbohidraţi derivaţi din zahăr.

Pe de altă parte, regimul alimentar al unei persoane obişnuite din ziua de azi este complet diferit. Omul nu a fost proiectat astfel încât să poată consuma cantităţi mari de zahăr rafinat, sirop de porumb cu un conţinut mare de fructoză, cereale, pâine, cartofi şi produse lactate pasteurizate.

 

  • Care este “combustibilul” preferat al organismului?

Concepţia potrivit căreia glucoza este combustibilul preferat al organismului este omniprezentă, dar e total greşită. Majoritatea oamenilor, de la diabetici la atleţi de top, sunt sfătuiţi să se asigure că mănâncă o cantitate “suficientă” de carbohidraţi pentru a-şi umple rezervorul de energie al organismului.

Însă, combustibilul preferat al metabolismului uman este, de fapt, grăsimea.

Dacă ne uităm la parcursul istoric al alimentaţiei umane, observăm că aportul de carbohidraţi a fost întotdeauna destul de redus. În acelaşi timp, bolile despre care ştim că sunt asociate cu rezistenţa la insulină (care este, în principal, cauzată de consumul de carbohidraţi rafinaţi), erau destul de rare.

Potrivit doctorului Joseph Mercola, aportul de carbohidraţi este principalul factor care determină o creştere a nivelului de grăsime corporală, iar cerealele procesate şi tipurile de zahăr (în special fructoza) sunt vinovaţii principali ce stau în spatele unei rate extrem de ridicate a incidenţei obezităţii şi a diabetului.

 

  • De ce funcţionează dieta cu un conţinut redus de carbohidraţi şi cu un aport ridicat de grăsimi?

Trecerea de la o alimentaţie pe bază de carbohidraţi la una pe bază de grăsimi şi proteine, te va ajuta să-ţi reechilibrezi chimia corpului, iar un efect secundar natural al acestei schimbări va fi revenirea la o greutate ideală.

Cel care a reuşit să demonstreze acest fenomen este doctorul Richard Johnson, a cărui lucrare demontează multe din cele mai mari mituri asociate cu alimentaţia şi obezitatea.

Doctorul Johnson a descoperit metoda pe care animalele o utilizează pentru a se îngrăşa, înainte de a intra în perioadele sărace în hrană. Cercetarea sa a demonstrat faptul că fructoza activează o enzimă esenţială, fructokinaza, care, în schimb, activează o altă enzimă ce determină celulele să acumuleze grăsime. Atunci când această enzimă este blocată, grăsimea nu poate fi depozitată în celule.

Cu alte cuvinte, există un tip de “întrerupător” pe care animalele îl folosesc pentru a se îngrăşa în timpul toamnei şi a-şi face stocul de grăsimi pentru perioada de iarnă. Fructoza este ingredientul alimentar care activează acest “întrerupător”, determinând celulele să acumuleze grăsime, atât în cazul animalelor, cât şi în cazul oamenilor.

În esenţă, supraalimentarea şi greutatea în exces ar putea fi privite ca nişte simptome ale unei alimentaţii necorespunzătoare. Nu reprezintă neapărat rezultatul unui consum prea mare de calorii, ci mai degrabă a originii necorespunzătoare a acestora. În termeni simpli, atunci când consumi prea mult zahăr şi prea mulţi carbohidraţi, declanşezi o cascadă de reacţii chimice în organismul tău, ceea ce te face să fii mai flămând şi să îţi fie poftă de dulciuri:

1. În primul rând, fructoza este metabolizată într-un mod diferit faţă de glucoză, iar mare parte din această substanţă este transformată direct în grăsime, deoarece stimulează un “întrerupător de grăsime”.

2. Acest lucru duce rapid la creşterea în greutate şi la obezitate abdominală, reducerea colesterolului HDL şi creşterea celui LDL, un nivel crescut al trigliceridelor, al zahărului din sânge şi o presiune arterială mare.

3. De asemenea, carbohidraţii alimentari, în special fructoza, reprezintă sursa principală a unei substanţe numită glicerol-3-fosfat (g-3-p), care ajută grăsimea să se fixeze în ţesutul adipos.

4. În acelaşi timp, un aport ridicat de carbohidraţi creşte nivelul insulinei, ceea ce împiedică eliminarea grăsimii.

5. Fructoza păcăleşte corpul să ia în greutate prin dezactivarea sistemului de control al apetitului din organism. Fructoza nu suprimă grelina (hormonul foamei) şi nici nu stimulează leptina (hormonul de saţietate). Împreună, aceste două substanţe creează acea senzaţie permanentă de foame, chiar dacă ai mâncat deja. Ca un rezultat al acestei reacţii, ajungi să mănânci în exces şi să dezvolţi o rezistenţă la insulină, care este unul din factorii principali ai apariţiei diabetului de tip 2, afecţiunilor cardiace şi a unei lungi liste de boli cronice.

Ecuaţia care rezultă este simplă: fructoza şi carbohidraţii alimentari (cereale, care se descompun în zahăr) duc la o greutate corporală excesivă, obezitate şi alte afecţiuni ale sănătăţii. Mai mult, niciun program de exerciţii nu poate compensa aceste daune, deoarece, dacă mănânci fructoză şi cereale în exces, corpul tău va deveni şi va rămâne gras.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.