Iulian Iancu: Azerbaidjan este o şansă pentru România în vederea diversificării alimentării cu gaze

0

Azerbaidjan este o şansă pentru România în vederea creşterii securităţii în aprovizionarea cu materie primă energetică şi diversificării alimentării cu gaze, dar şi o alternativă la gazele scumpe din Rusia, a declarat Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Servicii şi Industrie din Camera Deputaţilor, într-un interviu acordat AGERPRES.

Acesta a vorbit despre concluziile vizitei efectuate în Azerbaidjan, în perioada 13-16 martie, de o delegaţie formată din reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului şi mediului de afaceri, dar şi despre intenţia autorităţilor române de a stabili contacte asemănătoare şi cu Kazahstan şi Turkmenistan.

AGERPRES: În cadrul întâlnirii cu autorităţile azere au fost luate decizii în ceea ce priveşte cele două proiecte din domeniul energiei, Nabucco şi AGRI?

Iulian Iancu: Au fost definiţi, împreună cu prim ministrul Artur Rasizade, şi ministrul Economiei, respectiv cu ministrul Industriei şi Energiei, paşii care pun bazele unui plan de acţiune, respectiv cele două proiecte cheie de interes major, care până acum erau ba amânate ba îngheţate. Acum preşedintele a anunţat participarea cu 80% a Azerbaidjanului în conducta de transport gaze naturale din Azerbaidjan către România, respectiv pe teritoriul Turciei îşi asumă 80% din costuri pentru Nabucco Vest.

AGERPRES: Şi în cazul AGRI?

Iulian Iancu: La AGRI au afirmat tot în timpul acestei deplasări că garantează cantităţile de gaze, adică pun la dispoziţie anual opt miliarde de metri cubi de gaze şi, de asemenea, îşi asumă pachetul majoritar din punct de vedere al finanţării proiectului. Aşteaptă şi au rugat partea română să accelereze finalizarea studiului de fezabilitate, amânată de câteva ori de către firma angajată pentru executarea acestuia. Cu alte cuvinte, ce putem desprinde acum: Azerbaidjan pentru România este şansa, una dintre puţinele şanse pentru creşterea securităţii în aprovizionarea cu materie primă energetică şi diversificarea alimentării cu gaze.

Doi, Azerbaidjanul este obligat, din cauza conjuncturii şi poziţionării geografice să îşi caute un partener capabil să consume într-o piaţă mare cantităţile pe care ei doresc să le vândă. Adică sunt înconjuraţi de Iran şi Rusia, care împreună fac 60% din producţia de gaze a lumii. Tocmai pe acestea două s-a nimerit să le aibă vecine. Nu au cum să le vândă lor gaze. Pe sub Marea Caspică să meargă este mult prea costisitor şi neinteresant, prin urmare a rămas varianta cea mai sigură pentru ei şi, iată, dorită, varianta vânzării de gaze naturale către Turcia, Grecia, Bulgaria, România, Ungaria, Europa de Vest.

AGERPRES: Deci România nu este singura interesată de finalizarea acestor două proiecte?

Iulian Iancu: Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barosso, a vizitat Azerbaidjanul oferindu-i un proiect complex numit Culoarul Sudic. În acest proiect ar putea să intre, pe lângă Azerbaidjan, şi Kazahstan şi Turkmenistan pentru realizarea de noi trasee de transport hidrocarburi, gaze respectiv ţiţei, către Europa de Vest. Zilele trecute s-a semnat TAP – Transatlantic Pipeline – adică deja Grecia, Albania, Italia au semnat un acord. Sunt cu mult, din punct de vedere al procedurilor, în spatele Nabucco, dar au devenit un competitor.
Rusia, cu South Stream, este dacă vreţi, o nouă autostradă de transport gaze, dar nu cantităţi suplimentare, pentru că Rusia are aceleaşi cantităţi, însă acum construieşte căi diferite de a le transporta. Cantităţi suplimentare nu pot veni decât din această zonă a lumii, din Azerbaidjan, care şi-a triplat PIB-ul în ultimii ani şi este într-un program de dezvoltare, în special al activităţii industriale, care nu are neapărat drept ţintă dezvoltarea producţiei de hidrocarburi.

Ritmul lor de dezvoltare industrială conex industriei de petrol şi gaze a fost în ultimii ani pe un palier undeva între 9% – 9,2%. Ei doresc o dezvoltare într-un pachet care face parte dintr-un master plan de dezvoltare a ţării şi care ţinteşte industria, agricultura, turismul, zona financiar-bancară, IT-ul.

Drept dovadă, de foarte puţin timp, înaintea vizitei noastre, au lansat un satelit de telecomunicaţii şi se pregătesc să îl lanseze pe al doilea. Cu alte cuvinte, este vorba despre necesitatea asigurării acestui ritm de dezvoltare ce se bazează pe vânzarea de gaze naturale în mod special, şi de petrol. Au deja prezente în ţară cele mai mari companii ale lumii, începând de la BP (British Petroleum n.r) până la o companie din Japonia. Avantajul este că se face o exploatare cu cea mai înaltă tehnologie, la cea mai înaltă eficienţă în valorificarea zăcămintelor.

Azerbaidjanul este acum într-un program de dezvoltare bazat pe acest ritm de exploatare eficientă a propriilor resurse. Resursele financiare se bazează foarte mult pe piaţa de consum. În ecuaţia producător- consumator, pentru ei foarte important este în aceste condiţii un consumator predictibil, care pe perioadă de decade, va fi capabil să consume cantităţi mari şi să le plătească la timp. Pentru noi, pentru România, această alternativă este o alternativă ieftină.

Gazele din Azerbaidjan sunt mai ieftine decât cele din Rusia sau, în aceste condiţii, vom face o presiune pe preţul gazelor naturale din Rusia. Pentru România este crucial să ducă la sfârşit cele două proiecte, absolut crucial. De ce este crucial? Pe de o parte, pentru că nouă, iată, şi anul acesta ne-a scăzut producţia cu 1,6%. Noi în fiecare an avem un declin, din păcate chiar un declin accelerat al producţiei interne de gaze naturale şi ţiţei şi avem nevoie să înlocuim aceste cantităţi. Pe de altă parte, deşi eu m-am luptat cât am putut să nu exportăm gaze naturale, condiţiile impuse de tratatul cu Uniunea Europeană obligă România să exporte gaze.

AGERPRES: În ce stadiul ne aflăm cu pregătirile pentru exportul de gaze?

Iulian Iancu: Acum operatorul comercial şi Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei pregătesc un mecanism de tranzacţionare a gazelor din România, nu neapărat şi fizic, dar 80% din capacitatea conductei de interconectare Arad-Szeged este deja rezervată de mari operatori în vederea realizării tranzacţiilor în ambele sensuri ale cantităţilor de gaze.

Adică este inevitabil exportul. Acest export ne scoate o cantitate de gaze din coşul ţării şi această cantitate pentru industrie şi consumatorul român trebuie să o aducem din import. Ori astăzi importul, varianta care îmi este oferită, este de trei ori mai mare decât producţia internă şi atunci lovesc direct în competitivitatea economiei româneşti. S

untem într-o continuă pierdere de competitivitate pentru că înregistrăm o continuă creştere a celui mai important cost, costul cu energia. Atunci, în România, principala măsură trebuie să fie eficienţa, pentru că pierdem 30% pe tot lanţul sistemului energetic, principala măsură este să găsim alternativă la acest cost, de reducere a acestui cost. S-a creat acest echilibru perfect între dorinţa Azerbaidjanului de a-şi găsi piaţa de consum şi dorinţa noastră, ca şi consumator, de a găsi alternativă la gazele scumpe din Rusia.

De aici încolo este doar o chestiune de abilitate a diplomaţiei externe, a Executivului, a Parlamentului, pentru că noi prin această deplasare am mai dat un semnal. Este pentru prima dată când Parlamentul României, prin grupurile parlamentare, nu a venit într-o deplasare de prietenie, de stabilire de contacte. Este o implicare directă a Parlamentului şi parlamentarilor în ceea ce este definit ca linie strategică a ţării, respectiv ca proiecte strategice ale României. Adică: este pentru România domeniul energetic un domeniu strategic prioritar? Bun, atunci să căutăm ţările care ne pot ajuta să atingem acest obiectiv, ori Azerbaidjanul este o ţară cheie pentru acest obiectiv strategic.

AGERPRES: Am înţeles că urmează şi în Kazahstan o astfel de acţiune. Mai aveţi în vedere şi alte ţări din zonă?

Iulian Iancu: Vom face o vizită şi în Kazahstan şi în Turkmenistan, pentru că ambele ţări sunt acum în contracte şi angajamente în realizarea unor conducte comune atât pentru transportul de gaze cât şi pentru cel de petrol. Cu alte cuvinte, îmbunătăţirea relaţiilor cu aceste state ne creşte nouă şansa de a oferi, pe de o parte, un suport suplimentar în atragerea cantităţilor de gaze şi de petrol către ţara noastră şi, pe de altă parte, de a oferi o posibilitate industriei româneşti de a-şi crea parteneriate în aceste ţări unde sunt investiţii de ordinul a miliarde de dolari, care sunt suportate direct de la bugetul de stat, ceea ce în România nu mai este posibil.
Statul nu mai poate să se implice să suporte proiecte investiţionale. Noi va trebui să le facem prin atragerea de investitori şi pentru asta va trebui să fim extrem de predictibili în felul în care ne construim legi şi îi putem determina pe investitori să vină în ţara noastră.

AGERPRES: Ce alte rezultate, pe plan economic, aţi mai obţinut în urma acestei vizite?

Iulian Iancu: Cea mai importantă realizare este instituţionalizarea printr-o Cameră de Comerţ Azerbaidjan – România, printr-un spaţiu dedicat, în care avem deja aproape 40 de membri fondatori, firme româneşti care de la această vizită au un acces direct pe piaţa azeră, în cadrul parteneriatului strategic. Susţinerea acestei Camere de Comerţ este făcută direct de la nivelul preşedintelui Ilham Alyev, care în timpul acestei deplasări a făcut două afirmaţii esenţiale.

Una că România este cel mai bun prieten al Azerbaidjanului şi a doua că parteneriatul strategic va avea susţinere directă în acţiuni de acest gen pentru comunitatea de afaceri din România, drept pentru care aceste birouri sunt puse la dispoziţie de ei prin Ministerul Economiei şi oferite timp de şase luni fără costuri oamenilor de afaceri români. Deci avem platforma instituţională şi susţinere directă la nivelul cel mai înalt, respectiv al preşedintelui.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.