Postul Paştelui începe luni, 18 martie

0

Postul Mare sau Postul Paştelui, care precede sărbătoarea Învierii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, începe luni în Biserica Ortodoxă. Potrivit site-ului Agenţiei Basilica a Patriarhiei Române, perioada de postire pentru sărbătoarea Sfintelor Paşti, care anul acesta va fi sărbătorită duminică, 5 mai, are loc între 18 martie şi 4 mai, inclusiv.

Postul Paştelui, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenţă, menţionează pr. prof. dr. Ene Branişte în lucrarea „Liturgica Generală” apărută la Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1993.

Acest post a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor şi a Învierii Domnului. Totodată, aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitor înainte de începerea activităţii Sale mesianice, de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime.

Durata de 40 de zile a Postului Paştelui se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi; patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei; Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea; ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi; Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice ş.a.m.d.

După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză) şi se posteşte până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei care pot să ţină, post complet sau, pentru cei mai slabi, ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vineri şi sâmbătă) din Săptămâna Patimilor.

Miercuri se ajunează până seara (odinioară, până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn.

În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri, inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara) iar sâmbăta şi duminica, de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin.

Postul Paştelui este ţinut şi în Biserica Romano-Catolică şi durează 40 de zile, dar nu începe luni, ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului.

Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.