Multe dosare ANI – închise întrucât plângerile nu sunt dovedite sau termenele de prescripţie au trecut

0

Multe dintre dosarele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) sunt închise din cauza faptului că plângerile nu sunt dovedite, intră sub jurisdicţia altor instituţii sau termenele de prescripţie au trecut, relevă un studiu realizat de specialişti ai organizaţiei nonguvernamentale Expert Forum şi făcut public marţi, într-o conferinţă de presă.

„De exemplu, între septembrie 2010 şi septembrie 2012, un număr de 3.405 de dosare au fost deschise, dintre care 3.044 de cazuri au fost închise din motivele enunţate anterior. (…) Deşi ANI a produs rezultate, există blocaje în alte sectoare ale sistemului. Un număr semnificativ de cazuri au fost închise de instanţe sau parchete”, arată studiul.

O problemă semnificativă semnalată este recuperarea bunurilor sau fondurilor care pot fi considerate ca prejudiciu în urma unei decizii luate în conflict de interese sau incompatibilităţi.

„Chiar dacă contractele sunt anulate de către instanţe, prejudiciul este aproape imposibil de recuperat. Pe cealaltă parte, în urma acţiunilor de control al averilor s-au recuperat sume mici de bani la bugetul de stat, iar numărul de cazuri este scăzut”, potrivit sursei citate.

Septimius Pârvu, manager de proiecte la Expert Forum, s-a referit la „instrumente de presiune şi control” asupra ANI, precizând că studiul este unul calitativ.

„Există o serie de instrumente de presiune şi control care sunt puse asupra sistemului, nu numai asupra ANI, dar ANI fiind centrul sistemului cumva este cea mai afectată. Practic, modificarea legii e un mijloc prin care activitatea instituţiei poate fi blocată şi de altfel a şi fost blocată, ca să nu mai vorbim de decizia 450/2010 a Curţii Constituţionale a României prin care practic au fost reduse atribuţiile ANI. De multe ori cei care iniţiază aceste revizuiri sunt ei înşişi subiecţi ai ANI. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul reducerilor bugetare, care iar sunt un instrument de presiune asupra agenţiei, la modul la care parlamentari care erau cercetaţi de ANI au încercat reducerea bugetului pentru a bloca activitatea instituţiei. Alte instrumente de presiune şi control ar fi declaraţiile politice”, a declarat Pârvu.

Laura Ştefan, expert anticorupţie al organizaţiei, a menţionat că marţi a fost lansat capitolul privind ţara noastră dintr-un studiu mai larg ce a vizat conflicte de interese şi incompatibilităţi în România şi Republicile Croaţia şi Moldova şi care a fost finanţat de Marea Britanie, Finlanda şi Germania, prin intermediul Fundaţiei Konrad-Adenauer-Stiftung, programul de stat de drept.

Ea a arătat că partea referitoare la România a fost realizată anul trecut de experţi ai ONG-ului pe care-l reprezintă.

„Am discutat cu factorii importanţi, cu actori importanţi din domeniu, deci am avut interviuri structurate, am strâns date statistice despre activitatea agenţiilor anticorupţie care se ocupă cu conflictele de interese şi am analizat în detaliu atât legislaţia, cât şi impedimentele care au fost ridicate de-a lungul timpului pentru funcţionalitatea acestei instituţii, uitându-ne şi la declaraţiile politice”, a precizat Ştefan.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.