Atracţie în sezonul estival – croaziere pe Canalul Dunăre-Marea Neagră

0

Noul sezon estival aduce un nou punct de atracţie pe litoralul românesc, croazierele de o zi pe Canalul Dunăre – Marea Neagră, între debarcaderul din Mamaia şi Portul Murfatlar.

Directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Canalelor Navigabile, Daniel Georgescu, a declarat miercuri,  ca în colaborare cu Consiliul Judeţean Constanţa, Primăria Constanţa şi Asociaţia pentru promovarea şi dezvoltarea turismului Litoral-Delta Dunării, în vara acestui an va fi lansat programul de croaziere interne pe Canalul Dunăre – Marea Neagra.

‘Vom reuşi astfel, după 29 de ani de la inaugurarea acestei magistrale opere inginereşti româneşti, să-i conferim şi cea de-a treia funcţie pentru care a fost proiectată, cea turistică, în afară de aceea de cale navigabilă de transport şi de resursă hidrologică pentru agricultură’, a afirmat directorul canalului.

Croazierele, cu plecare din Mamaia, vor avea o escală intermediară de îmbarcare în Portul Tomis şi intrare pe canal prin Ecluza Agigea.

‘Estimăm ca programul va dura dura o zi şi va include o masă cu degustare de vinuri la Crama Murfatlar. Deocamdată, pentru organizarea croazierelor avem o ofertă din partea pasagerului „Kaptan M” şi sunt în lucru două variante, cu întoarcere pe aceeaşi rută, la bordul navei sau cu autocarul’, a declarat Daniel Georgescu.

Nava de croazieră „Kaptan M” are o capacitate de 148 de persoane şi două punţi. Puntea inferioară este dotată cu restaurant – bar pentru 90 de persoane, grup sanitar şi bucătărie, iar puntea superioară are o capacitate de 50 de persoane, cu promenadă, şezlonguri, ring de dans, restaurant.

Construcţia Canalului Dunăre – Marea Neagră a început în anul 1975 şi a durat opt ani fiind inaugurat oficial pe 26 mai 1984. Canalul Dunăre – Marea Neagră se situează  în clasa a şasea de canale interioare, potrivit standardelor EEC -UNO, cea mai înaltă clasă pentru astfel de construcţii.

Canalul, are o cu lungime totală de 95,6 kilometri, fiind format dintr-o ramură principală, între Portul Cernavodă şi Portul Constanţa şi ramura de nord (cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia-Năvodari).

Cu o lungime a canalului principal de 64,4 kilometri, o adâncime de şapte metri, o lăţime la baza cunetei de 70 de metri şi la suprafaţă de 90-120 de metri, acesta este al treilea canal navigabil din lume, ca lungime, după Suez şi Panama şi are o capacitate anuală maximă de transport de 80-100 de milioane de tone, iar pentru ramura nordică de 15-25 de milioane de tone de marfă. Pescajul maxim admis este de 5,5 metri permiţând astfel accesul navelor fluviale şi a celor maritime mici. La fiecare capăt există câte două ecluze duble pe sens, care permit traficul simultan în aval şi amonte.

Canalul traversează localităţile Cernavodă, Saligny, Mircea Vodă, Satu Nou, Medgidia, Castelu, Poarta Albă, de unde se bifurcă. Ramura principală, sudică, trece prin oraşul Murfatlar şi comuna Agigea. Ramura nordică, cunoscută sub denumirea de Canalul Poarta Albă-Midia Năvodari, cu o lungime de 31,2 kilometri, o adâncime de 5,5 metri şi o lăţime de 50-66 de metri, trece prin localităţile Nazarcea, Mamaia, Ovidiu şi Năvodari.

Pentru construcţia canalului s-au excavat 294 de milioane de metri cubi, la canalul principal, plus 87 de milioane de metri cubi, la ramura nordică, Poarta Albă-Midia Năvodari (mai mult cu 25 de milioane decât la Canalul Suez şi cu 140 de milioane decât la Canalul Panama) şi s-au turnat cinci milioane de metri cubi de betoane.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.