CSM, de acord cu eliminarea competenţei DNA în cazul infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală şi din Codul Vamal

0

– Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi-a însuşit, în şedinţa de joi, 21 martie 2013, punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie referitor la modificarea unor dispoziţii ale OUG 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie în sensul eliminării competenţei de efectuare a urmăririi penale în cazul infracţiunilor de înşelăciune, de evaziune fiscală şi a celor prevăzute în Codul Vamal al României, cu observaţiile formulate de Comisia nr. 1.

În finalul expunerii Direcţiei Legislaţie a CSM se propunea a se aprecia cu privire la sesizarea ministrului justiţiei în vederea iniţierii modificărilor normative, iar în minuta Comisiei nr. 1 se arată că este însuşit punctul de vedere al acesteia şi că în ceea ce priveşte necesitatea instituirii unor norme tranzitorii se va prevedea că, în dosarele în care s-a început urmărirea penală până la data intrării în vigoare a dispoziţiilor actului normativ care va modifica OUG 43/2002 urmărirea penală se va efectua în continuare de DNA.

În punctul de vedere al Direcţiei Legislaţie se arată că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DNA a solicitat printr-o adresă Consiliului să întreprindă demersurile necesare în vederea modificării OUG 43/2002 privind DNA în sensul eliminării competenţei în cazul acestor infracţiuni.

În susţinerea solicitării au fost invocate elemente de statistică privind evoluţia volumului de activitate al DNA, propunerile întemeindu-se pe concluziile analizelor întocmite la nivelul Ministerului Public, arătându-se, totodată, că restrângerea competenţei Direcţiei ar duce la eficientizarea activităţii acesteia şi ar asigura un cadru optim pentru îndeplinirea obiectivelor specifice asumate prin Strategia Naţională Anticorupţie pe perioada 2012-2015 în materia achiziţiilor publice, continuarea progreselor deja înregistrate în investigarea faptelor de mare corupţie şi asigurarea protecţiei elective a intereselor financiare ale Uniunii Europene în România.

„Prin operarea unor modificări în sensul celor propuse, s-ar permite o concentrare a activităţii de urmărire penală pe domeniul investigării şi finalizării anchetelor vizând infracţiuni grave, ce generează prejudicii însemnate bugetului public naţional şi al UE. S-a arătat că analiza soluţiilor dispuse în aceste cauze a demonstrat că nu există o legătura directă între fenomenul evaziunii fiscale şi cel al marii corupţii, de natură să justifice competenţa organului de urmărire penala specializat. S-a susţinut că modificarea ar avea consecinţe pozitive asupra eficienţei sistemului judiciar în ansamblu, în ceea ce priveşte reducerea duratei anchetelor în cazul infracţiunilor de evaziune/fraudă fiscală, înşelăciune sau din Codul vamal, gestionarea concomitentă a unui număr atât de mare de cauze complexe, în care urmărirea penală este efectuată nemijlocit de către procuror, conducând în mod inevitabil la întârzieri semnificative în efectuarea actului de justiţie, împrejurare care aduce atingere atât drepturilor persoanelor cercetate, cât şi intereselor societăţii”, se arată într-o notă a Direcţiei Legislaţie a CSM.

De asemenea, sursa citată susţine că s-a invocat şi că distincţia arbitrară între cauze de aceeaşi natură în funcţie de valoarea prejudiciului îngreunează stabilirea organului judiciar competent, ceea ce face ca din totalul soluţiilor promulgate în aceste cauze un procent de 39% sa fie reprezentat de declinările către alte unităţi de parchet.

Potrivit notei CSM, din totalul cauzelor de soluţionat, un procent semnificativ (27,5% în 2012, respectiv 30% în 2011), îl reprezintă dosarele care au ca obiect acest tip de infracţiuni cu prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro.

„Anual, la DNA sunt înregistrate circa 1.000 dosare având ca obiect astfel de infracţiuni, în 2012 – 1.057 dosare, respectiv evaziune fiscală – 708, înşelăciune – 335 şi infracţiuni prevăzute de Codul Vamal – 30. În 2011 au fost înregistrate 1.066 dosare, respectiv evaziune fiscală – 672, înşelăciune – 364, infracţiuni prevăzute de Codul Vamal – 14. Numărul rechizitoriilor întocmite în aceste cauze a fost de 87 în anul 2012 şi de 64 în anul 2011. Deşi numărul dosarelor soluţionate este apropiat de cel al cauzelor nou intrate, numărul mare de dosare deja înregistrate face ca la sfârşitul fiecărui an să rămână în instrumentare un stoc de aproximativ 1.000 de dosare”, se arată în document.

În ceea ce priveşte impactul modificării de competenţă propuse, s-a arătat că trebuie avut în vedere ca prin această intervenţie normativă volumul total de activitate al parchetelor de pe lângă tribunale ar creşte cu aproximativ 1% care ar putea fi gestionată cu resursele existente.

„Astfel, cele 43 de parchete de pe lângă tribunale care au prevăzute în schema 646 posturi de procuror au avut de soluţionat 87.398 de dosare în anul 2012. Procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale soluţionează în medie 69,58 dosare şi întocmesc 8,54 rechizitorii într-un an, iar cauzele pentru care ar opera modificarea de competenţă ar reprezenta aproximativ două dosare şi 0,17 rechizitorii suplimentar pe procuror”, susţine Direcţia Legislaţie a CSM, care apreciază că, sub aspectul oportunităţii intervenţiei normative menţionate există motive obiective şi pertinente care să fundamenteze o eventuală schimbare de competenţă.

Totodată, se menţionează că, sub aspectul conformităţii cu Constituţia, legile interne şi tratatele şi convenţiile internaţionale la care România este parte, nu au fost identificate aspecte de nelegalitate, cu privire la eliminarea din competenţa DNA a infracţiunilor de înşelăciune, evaziune fiscală şi din Codul vamal, neaducându-se atingere nici principiului liberului acces la justiţie şi nici dreptului la un proces echitabil.

CSM consideră că soluţia tehnică pentru reducerea competenţei DNA o reprezintă eliminarea infracţiunilor din textul normativ art. 13 alin. (1) indice 2 din OUG 43/2002 şi implicit modificarea acestui act normativ, şi că având în vedere caracterul procedural al acestor prevederi, sediul acestora ar trebui să se afle în legea de punere in aplicare a Codului de procedură penală, al cărei proiect se afla înregistrat, în prezent, pe rolul Senatului.

În opinia CSM, prevederea unor norme tranzitorii, în sensul că dosarele în care s-a început urmărirea penală rămân în competenţa DNA, ar asigura o preluare treptată a acestor cauze de către celelalte unităţi de parchet.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.