CE ascunde eticheta: Pâinea cu secară Vel Pitar este „colorată”?

13

Poate mulţi dintre noi îşi mai amintesc de mirosul şi gustul inconfundabil al pâinii de casă din cuptorul bunicii. Acel minunat ritual de a coace o pâine cu mare grijă şi dragoste, din cele mai bune şi nealterate ingrediente autohtone… Este interesant cum într-o ţară cu o veche şi valoroasă tradiţie în coacerea pâinii, „imitaţiile de pâine” din supermarket se mai pot încă vinde! Nu este vorba despre un gust superior sau un preţ mai bun. Iar calitatea lasă de dorit de cele mai multe ori. Este vorba de convenienţă şi de rutina procurării alimentelor de bază pe fugă, pentru a face loc altor activităţi în viaţă.

Raluca Schachter

 

Astfel, oamenii acceptă şi consumă pâinea produsă în masă, devitalizată şi deficientă din punct de vedere nutriţional. Copiii nu mai au ocazia să guste din pâinea adevarată de casă, iar prima lor îmbucătură este din pâinea de supermarket. Desigur, acest lucru îi poate obişnui pe viaţă cu gustul artificial, care va trece drept „normalitate”.

Ce este de fapt alimentul denumit „pâine” de pe rafturile magazinelor? Este un produs dependent de conservanţi chimici, care permit transportul pe distanţe lungi şi un termen de expirare îndelungat, fără a-şi schimba aspectul şi fără a folosi refrigerarea.

Azi, un număr record de persoane au devenit complet intolerante şi chiar alergice la cereale, datorită modului de „maltratare” a acestora: epuizarea solului prin folosirea îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor, iradierea, măcinarea la temperaturi ridicate, rafinarea şi extruziunea, care toate denaturează nutrienţii şi uleiurile, şi aşa în număr redus comparativ cu cerealele din trecut.

Acidul fitic prezent în toate cerealele (inclusiv cele integrale) este cel mai puţin cunoscut element pentru consumatori. Dar acesta este cel care determină probleme de sănătate prin reducerea absorbţiei mineralelor. Din această perspectivă, singura modalitate sănătoasă de a prepara şi consuma cerealele este prin înmuierea acestora în starea lor integrală, într-un mediu acid, la temperaturi calde şi permiterea germinării (încolţirii). Încolţirea, cât şi fermentarea (prezentă în maiaua tradiţională), activează fitaza (o enzimă ce anihilează acidul fitic).

Speciile de cereale pe care oamenii le consumă în zilele noastre nu mai sunt aceleaşi cu cele consumate de strămoşii noştri în urmă cu sute şi chiar mii de ani. Agricultura modernă şi procesele intensive de hibridizare au schimbat compoziţia cerealelor şi au redus în mod drastic atât calitatea, cât şi varietatea speciilor, de la zeci de mii de soiuri la doar câteva varietăţi în întreaga lume!

Să analizăm însă mai în amănunt eticheta unei astfel de „pâini” de larg consum:

 Pâine cu secară Vel Pitar
De 5 ori mai multe fibre
Cu 9% mai puţine glucide 

Ingrediente:
– făină neagră
– apă
– făină de secară 9%
– drojdie
– sare iodată
– făină de malţ prăjită
– gluten
– emulgator (esteri mono şi diglicerici ai acidului diacetil tartric)
– conservant (propionat de calciu)
– antioxidant (acid ascorbic)
Conţine: gluten

 1. Făina neagră

Se obţine prin măcinarea bobului de grâu cu tot cu coajă, unde se păstrează fibrele, vitaminele şi mineralele. Făina neagră este dificil de conservat pe termen lung (intră în fermentaţie), aluatul preparat din ea creşte mai greu, şi astfel se recurge des la alte „adaosuri” pentru a obţine un produs stabil, mai ales în sistemul industrial.

Din fericire pentru producător, regulile foarte lejere de listare a ingredientelor pe etichetă permite acestuia să nu divulge „secretul” făinii negre: din ce fel de cereale este obţinută, şi dacă este obţinută în mod natural, prin măcinarea bobului cu tot cu coajă sau este o făină rafinată (sau parţial rafinată) care a fost ulterior „colorată”? Se pare că soluţia producătorului a fost dată de utilizarea făinii de malţ prăjite, pentru a „colora” un produs inferior, dar care trebuie să pară „sănătos”.

 2. Făina de malţ

Se obţine din cereale, în special orz, are culoare închisă şi un miros puternic. Se foloseşte în aluat ca sursă de zaharuri care contribuie la formarea culorii cojii, la aroma pâinii şi la păstrarea calităţilor acesteia. Faptul că este prăjită determină deja un produs denaturat, iar prezenţa acesteia întăreşte suspiciunea că „făina neagră” nu este de fapt făină integrală.

 3. Făina de secară

Nu se specifică dacă este integrală, deci putem bănui că este rafinată. Procentul de 9% este mult prea mic în comparaţie cu celelalte ingrediente pentru a specifica pe etichetă „pâine cu secară”. Un procent de 50% ar fi fost mai onest din acest punct de vedere.

 4. Drojdie

Folosirea drojdiei comerciale este o metodă rapidă de dospire, dar şi inferioară din punct de vedere nutriţional. În urma fermentării acesteia va rezulta alcool, valoarea nutritivă a cerealelor folosite va scădea şi pâinea va fi greu de digerat. În trecut, pâinea se cocea cu maia – un proces mai lent de fermentare care necesita câteva zile de preparare, dar care activa enzima care neutralizează acidul fitic, oferea o calitate superioară pâinii, asigura un panel nutriţional benefic, un gust deosebit, şi mai multe specii de lactobacili benefici sistemului digestiv.

 5. Sare iodată

Sarea comercială la care se adaugă iod este dăunătoare sănătăţii din cauza aditivilor (aluminium, silicon dioxid, dextroza şi chiar fluor!), a procesării la temperaturi înalte şi a lipsei de minerale (fiind compusă doar din clor şi sodiu) şi enzime. Sarea naturală cum este sarea gema autohtonă, sau cea grunjoasă extrasă din ocne (care se foloseşte la murături) sunt variantele sănătoase. Sarea comercială suprasolicită metabolismul şi organele de excreţie. În schimb, sarea pură, naturală, este sănătoasă şi vitală.

6. Gluten

Glutenul este o proteină care, în combinaţie cu apa, devine lipicioasă. Multe persoane în ziua de azi raportează frecvente şi diverse probleme de sănătate legate de intoleranţă şi sensibilitatea la gluten, care implică sistemul digestiv şi cel imunitar. Glutenul conţinut în mod normal în anumite cereale este folosit şi de industrie în alimentele procesate ca stabilizator, emulgator şi agent de îngroşare.

 7. Emulgator(esteri mono şi diglicerici ai acidului diacetil tartric)

Emulgatorii din alimentele procesate sunt o combinaţie de apă şi ulei (de provenienţă dubioasă) şi sunt folosiţi în industria alimentară pentru a face produsul să pară mai aspectuos, având un mare efect asupra structurii şi texturii acestuia. Fără emulgatori, un astfel de produs ar deveni uscat, nu ar avea volum, s-ar strica repede, iar ingredientele s-ar separa – lucruri care împiedică plasarea acestuia pe rafturile magazinelor pe perioade îndelungate.

 8. Conservant (propionat de calciu) 

Acidul propionic este utilizat drept conservant, în special împotriva mucegaiurilor.

Atat emulgatorii, cât şi conservanţii nu fac parte dintr-o dietă sănătoasă, contribuind la „bagajul toxic” care se acumulează în organism, şi care se va traduce în timp într-un sistem imunitar deficitar, un sistem gastrointestinal disfuncţional, alergii şi dezvoltarea de boli degenerative.

 

  • ALTERNATIVE SĂNĂTOASE DE CONSUMARE A CEREALELOR ŞI A PÂINII

 Ideal: pâinea făcută în casă, folosind făinuri măcinate la piatră, nefiind denaturată de temperaturile înalte şi rafinare, din cereale autohtone, ecologice. Pentru a evita efectele negative ale acidului fitic şi malabsorbţia de minerale, pâinea trebuie făcută cu maia sau cerealele trebuie să fie încolţite şi deshidratate înainte de a fi măcinate. (Există deja producători de pâine care oferă spre vânzare maia tradiţională pentru coacerea pâinii.)

Pentru persoanele cu sensibilitate la gluten şi nu numai, experimentarea cu cereale antice cum sunt hrişca, amarantul, quinoa, meiul va oferi un plus de nutrienţi şi alternative sănătoase la pâinea obişnuită.

De asemenea, se pot coace şi alte varietăţi de pâine gen lipii, din cereale încolţite, fără făină.

Bun: Pâinea comercială din făină integrală, ecologică, cu cât mai puţini aditivi şi termen scurt de expirare. Se recomandă moderaţie cu acest tip de pâine, datorită acidului fitic şi a digestibilităţii reduse.

 De evitat: Pâinea comercială din făină rafinată, albă, sau „colorată”, cu o varietate de adivitivi. Acest tip de pâine este un aliment procesat dăunator sănătăţii şi nu-si are locul într-o dietă echilibrată.

 

Raluca Schachter
Clinical Nutritionist – Certified Metabolic Typing Advisor ®

Guide2Health.net

Sanatatemetabolica.com

Resurse:

http://www.westonaprice.org/food-features/living-with-phytic-acid

 

CITITI SI

Ce ascunde eticheta: „Tymbark Nectar piersici” induce în eroare consumatorii

Ce ascunde eticheta: sucul din fructe BRAVO multivitamin

 

INFO PLUS:

Raluca Schachter este un pasionat Nutritionist Clinic, certificat in metodologia Metabolic Typing ®, si avand ca premize principale alimentatia traditionala, locala, nealterata, intelepciunea ancestrala, agricultura si modul de viata sustenabil. Raluca a reusit sa asigure reversul problemelor ei cronice de sanatate cu care s-a confruntat in mare parte a vietii, iar acum pune in aplicare cunostintele dobandite pentru a ajuta multe alte persoane sa se bucure de acelasi succes.

Programele ei de sanatate si planurile nutritionale ofera o perspectiva unica si complexa asupra sanatatii, unde cerintele nutritionale, genetice si biochimice ale individului ocupa locul central. Acest concept dezvaluie de ce nu exista masuri universale cand vorbim de nutritie si de ce “hrana unui om poate fi otrava altuia”.

Raluca traieste in SUA, California si ofera servicii complete de consultanta clientilor ei din toata lumea, printr-un eficient sistem online. Pentru mai multe informatii puteti vizita site-urile ei: www.sanatatemetabolica.com, www.guide2health.net, sau va puteti conecta cu ea pe paginile de Facebook:

loading...
Citește și
13 Comentarii
  1. Bogdan spune

    Multumesc financiarul.ro,mai ales ca sunt aproape de Targoviste in Ploiesti,eram curios ce contine painea damboviteana.

  2. intrigant spune

    eu nu inteleg de ce li se da dreptul de a produce si comercializa ?! De ce autoritatile in domeniu nu iau masuri? Chiar nu se gandesc ca prin nepaseara lor fac rau inclusiv familiilor lor,rudelor,prietenilor ?Chiar atata nepasare ,interesele financiare sunt mai presus de sanatatea lor?

  3. Raluca Schachter spune

    Intrigant- da, eu sunt convinsa ca totul se rezuma la profiturile pe care le fac companiile din industria alimentara. Este deja un fapt stiut ca astfel de companii au de exemplu in SUA „legaturi stranse” cu autoritatile si persoanele de decizie din Guvern. Si, ca fapt divers, o stire care a „rasuflat” acum ceva timp in media alternativa din SUA mentiona ca angajatii companiei de OMG Monsanto mananca produse ORGANICE (ecologice) la cantina din cadrul companiei! (In timp ce otravesc constant toata Planeta cu OMG, reusesc insa sa doarma linistiti noaptea). Apoi mai sunt orbii, sau fanaticii, care chiar sunt convinsi ca nu fac un lucru rau si ca toate aceste alimente procesate sunt inofensive. Din pacate exista destule „studii” contrafacute care le hranesc iluziile…

  4. Dan spune

    Probabil aveti dreptate dar nu credeti ca s-a facut prea mare publicitate cuvantului Bio? Produsele Bio, Organice sau mai stiu eu ce denumire vreti sa le mai dati, provin din pamant iradiat, acoperit cu pesticide si alte substante, udat cu apa care trece prin zona unei exploatari miniere, etc. De unde stim, de unde stiti (cu Siguranta!) ca ceea ce consumam este sanatos? Plus ca, pentru 99% din populatia acestei tari, este extrem de greu (daca nu chiar imposibil) sa procure asemenea tip de hrana. Plus ca nu-i intereseaza asemenea aspecte.

  5. morar spune

    Cei de la vel pitar nu fac evaziune fiscala si pe ultimii 3 ani au pierdere.

  6. Ionut spune

    Un mic test va propun sa faceti, cand mergeti in magazin fiti atenti la painea care ei o promoveaza ca fiind fie bio, traditionala, cu fibre, etc, cititi cu atentie eticheta si va asigur ca o sa ramaneti blocat ce ingrediente contine. Ironia face ca tot ce promoveaza ei ca fiind sanatos pentru voi de fapt este mult mai nociv, face ca painea alba sa fie super cool fata de celalalte. De asemena sa fiti ateniti, aviz parintilor de copii la prajiturile pentru copii, gen Pinguin, Magura etc. sunt pline de sunbstante otravitoare pentru copii vostri. Daca de mici ii otraviti, atunci ce viitor le mai faceti.

  7. sumlea alin daniel spune

    sunt brutar de peste 20 ani,din pacate nu prea mai putem face ceva in privinta aceasta,in toti acesti ani s`a schimbat totul..incepand cu solul pe care cultivam cerealele si terminand cu desfacerea painii…se castiga bani f frumosi din aceste afaceri(de aceea sunt brutarii pe la toate colturile,multe dintre ele insalubre si infecte)…adio paine sanatoasa…chiar daca sunt putini care incearca sa revina la obiceiuri sanatoase tot nu se poate!.materii prime nesanatoase(faina gata ameliorata din moara sa corespunda indicelui de calitate la care e vanduta),personal necalificat,patroni care cer cantitate si frumusete si mai putin calitate ,etc.!Pt cel care a scris articolul si in special in privinta „glutenului” ar trebui sa`l revizuiasca pt ca fara gluten nu se poate face paine,defapt glutenul este scheletul osos al painii,faina de calitate f buna are un continut ridicat de gluten.nu stiu cum e cu glutenul care e obtinut pe alte cai si vine ambalat la sac…chiar nu stiu sunt doar un brutar cu o sc. prof. dar am avut norocul sa lucrez cu brutari batrani si experimentati in brutarii vechi chiar de pe vremea razboiului,cu cuptoare pe pacura ,lemn,motorina, etc…am invatat cum se face o paine sanatoasa departe de cea de acum!

  8. M.Valeriu spune

    De ce nu deschideti atunci o brutarie particulara,unde sa fabricati o paine sanatoasa si sa formati niste tineri in aceasta meserie ? (In caz ca mai e vreunul care vrea sa munceasca 1)

  9. Eugen spune

    Articolul este interesant, dar contine si unele inadvertente sau exagerari. De exemplu spune ca sarea comerciala are aditivi, iar pe de alta parte ca ar contine numai clorura de sodiu fara altceva (ceea ce afirma intr-o fraza contrazice in fraza urmatoare). Sincer n-am auzit pana acum de painea (cozonac, etc.) fara drojdie. Nu stiu daca in scurtul timp in care painea este lasata sa „dospeasca” are timp sa produca si alcool sau numai scindeaza molecula de amidon in zaharuri mai simple, desi o cantitate infima de alcool s-ar pute produce (deci atentie nu consumati paiine inainte de a va urca la volan 🙂 _ glumeam), insa alcoolul se evapora sigur in procesul de coacere. Cu utilizarea acidului propionic ca si conservant nici eu nu sunt de acord (am avut ocazia sa intru in contact cu acest produs in stare pura si este intr-adevar groaznic de iritant).Vreau sa precizez, „vis a vis” de ideea folosirii fainii macinata cu „pietre de moara” , ca inevitabil in acea faina se gaseste si praf de piatra ce poate produce o uzura avansata a dintilor (in egiptul antic au fost descoperite mumii cu dantura grav afectata din aceasta cauza – e drept ca ei folseau mici mori de mana, care inca mai sunt folosite in Africa si Asia). In incheiere ca sa credeti ca fac loby producatorilor de

  10. Spagania spune

    O paine de toata minunea cica ecologica si fara aditivi eu-uri, o mare pacaleala de 1 aprilie

  11. Anti-morar spune

    Si care este problema mea ca Vel pitar nu face evaziune sau ca este pe pierdere. DIn partea mea sa fie pe moarte si chiar m-as bucura. De ani de zile vand niste mizerii pe post de paine, a caror eticheta nici nu ai rabdare sa o citesti, in conditiile in care painea insemna faina, apa, sare si drojdie.Asa ca, cu cat dispar de pe piata cu atat mai bine.

  12. vpt bals spune

    Salutare eu lucrez in prezent la vel pitar bals olt si pot sa spun ca mie scarba de ce este acolo din toate punctele de vedere daca ar vedea oamenii lazile jegoase mucegaiul de pe pereti de pe panacoate si multe altele n ar mai cumpara o paine de acolo sunt conditii de sclavie concedii neluate pe anul trecut libere de recuperat un director si sefa de sectie mistocari nu stiu daca as putea face plangere la itm sub anonimat

  13. brutarul spune

    foarte bun articol, incepusem sa ma mir ca nu mai exista experti in domeniul panificatiei…dar uite ca am si eu cateva precizari acum ca tot nu am somn:
    1.a.paine de obicei se face din faina, faina este de mai multe tipuri in functie de gradul de extractie, faina neagra este faina 1250-1450. Faina macinata cu tot cu coaja, la care faci referire, se numeste srot, adica prima macinare…a doua faza se numeste gris…a treia dunst iar a patra….surpriza…se numeste faina 🙂
    1.b.faina pentru panificatie se obtine din grau, tu ai vrea sa stii din ce soi de grau a fost obtinuta sau ce calitate avea graul?daca era premium/special/a1/b1…etc sau gradul de amestecare sau ce ca nu inteleg?
    2.cu faina de malt nu stiu ce ai…zici ca e denaturata…dar pe logica asta si painea din faina produsa de tine acasa din graul de la tine din curte ar trebui sa fie denaturata nu? adica ar trebui sa mananci aluatul crud ca daca o coci se denatureaza toate proteinele nu?
    3.a.daca tu reusesti sa produci o paine care sa nu fie in tava dintr-un aluat cu 50% faina de secara cum ti se pare onest vei primi multe premii internationale.
    3.b.singura cereala care in urma framantarii produce glutenul este graul…din faina de secara, neavand gluten, automat nu vei mai face paine ci vei face niste lipii
    4.produ tu industrial paine cu maia apoi fa si un calcul sa vezi care va fi pretul de productie…timpul…si oamenii…
    6.a.GLUTENUL nu este o proteina, graul contine mai multe proteine intre care proteinele neglutenice(solubile in apa), albuminele,globulinele, peptidele….si proteinele glutenice…nu mai intru in detalii dar ai inteles ideea…

    Concluzia mea este sa nu va mai dati atat cu parerea si sa aduceti niste imbunatatiri, orice producator este deschis dar doar ca voi aduceti niste imbunatatiri care ar costa miliarde si ar creste si pretul de productie….aduceti ceva si bazat dpdv economic si nu mai criticati totul…va pup

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.