Cele mai „verzi” 10 metropole din lume

1

Un număr tot mai mare de metropole din ţările dezvoltate conştientizează beneficiile unui stil de viaţă în armonie cu natura şi fac eforturi pentru a-şi îmbina fericit existenţa cu cea a ecosistemelor din care fac parte. Dar cum anume poate un oraş să adopte „verdele”?

Dan Bărboi

 

Pe glob sunt zeci de mii de aşezări de toate dimensiunile – de la mici orăşele de provincie la conglomerate urbane cu milioane de locuitori – care au pus în practică programe impresionante de reciclare a deşeurilor, au plantat mii de copaci, şi-au protejat spaţiile verzi şi au adoptat metode de conservare a resurselor, prietenoase cu mediul.

Printre „metropolele verzi”, câteva se remarcă pentru perseverenţa cu care protejează natura pe scară largă şi oferă un exemplu demn de urmat pentru întreaga civilizaţie umană.

Potrivit unui top alcătuit de ‘Mother Nature Network’ în 2012, acestea sunt cele mai „verzi” 10 metropole din lume, în care se regăsesc trăsăturile ce fac viaţa urbană mai sănătoasă, mai plăcută şi mai prietenoasă cu ecosistemele înconjurătoare.

Ele au fost alese deoarece folosesc pe scară largă energiile regenerabile, găzduiesc multe firme ce utilizează tehnologii nepoluante, promovează un mod de viaţă ecologic şi au adoptat atât reguli de protecţie a mediului, cât şi strategii inovatoare pentru a promova noi preocupări ecologice.

 

1. Reykjavik, Islanda

Capitala Islandei este un oraş care funcţionează aproape exclusiv cu energie regenerabilă, în acest caz geotermică şi hidro, datorită situării sale într-o zonă bogată în vulcani şi gheizere.

Numai 0,1% din electricitatea folosită în această metropolă provine din combustibili fosili, iar multe autobuze folosite pentru transportul în comun funcţionează pe bază de hidrogen, cu zero emisii poluante, alcătuind una dintre cele mai ecologice reţele de transport public din lume.

 

 2. San Francisco, California, SUA

San Francisco şi Portland, din statul american Oregon, rivalizează la titlul de „cel mai verde oraş” din Statele Unite, primul dintre ele având totuşi un uşor ascendent din punctul de vedere al impactului asupra mediului ambiant.

San Francisco ocupă un loc de podium (între primele trei) în cursa celor mai verzi oraşe din SUA, la cinci din cei nouă parametri luaţi în calcul de Economist Intelligence Unit – energie, clădiri ecologice, transport, calitatea apei şi a aerului.

Metropola este renumită pentru legile dure prin care limitează emisiile poluante şi deşeurile generate pe teritoriul său; două astfel de exemple sunt interzicerea pungilor de plastic pentru cumpărături şi obligativitatea reciclării gunoiului menajer şi industrial.

 

 3. Malmö, Suedia

Cel de-al treilea oraş ca mărime al Suediei este un model de sustenabilitate urbană, un lider în materie de soluţii de energii regenerabile şi spaţii verzi generoase. Malmö găzduieşte cel de-al treilea mare parc eolian al lumii şi îşi propune ca toate activităţile municipale să devină prietenoase cu mediul până în 2020.

Desemnat ca primul „oraş al comerţului echitabil” (Fairtrade city) din Suedia, succesul său ca metropolă sustenabilă este rezultatul unui proces de planificare urbană care a fost perfecţionat timp de mai multe decenii.

 

 4. Vancouver, Canada

Cel mai verde oraş al Canadei şi cel de-al doilea din America de Nord, după San Francisco, Vancouver are şanse mari să devină cel mai ecologic oraş al lumii până în 2020.

Metropola canadiană este un centru al inovaţiei în domeniul tehnologiilor nepoluante, limitează emisiile de oxizi de carbon şi îşi asigură 90% din electricitatea pe care o consumă din surse regenerabile, mai ales sub formă de energie hidro.

 Vancouver are peste 200 de parcuri, iar zonele sale periferice sunt printre cele mai verzi din America.

 

 5. Portland, Oregon, SUA

Prima metropolă din Statele Unite care a adoptat un plan de acţiune în sprijinul climatului, Portland are mai multe clădiri rezidenţiale certificate LEED decât orice alt oraş din SUA.

Certificatul LEED (Leadership in Energy and Environmental Design – Excelenţă în Proiectarea Energetică şi de Mediu) este acordat unei clădiri ce respectă normele internaţional recunoscute de protecţie a mediului.

Un sfert din forţa sa de muncă se deplasează la serviciu cu mijloacele de transport în comun, pe bicicletă sau mai multe persoane folosind în comun un automobil (un mai vechi concept numit ‘carpooling’). De asemenea, oraşul oferă gratuit locuri de parcare prevăzute cu prize pentru alimentarea automobilelor electrice.

 

 6. Curitiba, Brazilia

Curitiba este, incontestabil, „capitala verde a Braziliei” şi a fost desemnată de firma Siemens drept cea mai ecologică metropolă din America Latină.

Oraşul are 16 parcuri, 14 zone împădurite şi peste 1.000 de spaţii verzi, iar legislaţia sa de mediu protejează vegetaţia locală ameninţată de dezvoltarea urbană.

Aproximativ 70% din gunoiul generat în Curitiba este reciclat, iar municipalitatea a plantat 1,5 milioane de copaci de-a lungul şoselelor şi străzilor oraşului. Mai mult chiar, pentru a tunde iarba din parcuri, autorităţile apelează la cea mai ecologică metodă posibilă: o turmă de oi.

 

 7. Copenhaga, Danemarca

Aproape o treime din locuitorii capitalei daneze utilizează bicicleta pentru deplasările zilnice, turiştii fiind chiar uimiţi de amploarea pe care a luat-o transportul velo în oraşul Micii Sirene.

Chiar şi aşa, edilii danezi nu sunt mulţumiţi şi fac eforturi pentru a creşte la 50% gradul de folosire a bicicletelor până în 2015. Zona de coastă din apropierea oraşului este împânzită cu generatoare eoliene, iar Copenhaga, pe ansamblu, este recunoscută drept lider mondial în efortul de combatere a schimbărilor climatice.

 

 8. Stockholm, Suedia

Al doilea oraş suedez prezent în top, Stockholm este cunoscut de decenii ca una dintre metropolele cele mai conştiente de necesitatea protejării mediului. În 2010, Stockholm a fost desemnat de Comisia Europeană drept Capitală Verde a Europei, având în vedere că 40% din suprafaţa sa este acoperită de spaţii verzi, iar primăria investeşte masiv în protejarea mediului.

Una dintre aceste acţiuni – începută în anii 1960 – este curăţarea numeroaselor cursuri de apă care străbat capitala suedeză, iar astăzi somonii pescuiţi chiar şi în apele ce străbat  zone urbane sunt perfect comestibili. La Stockholm, emisiile de carbon nu depăşesc 3,4 tone pe cap de locuitor, mult sub media europeană de 10 tone.

 

 9. Hamburg, Germania

Desemnat Capitală Verde a Europei în 2011, oraşul Hamburg a demarat în prezent un proces de reaşezare a nucleului său urban pe principii de dezvoltare sustenabilă.

De exemplu, noul HafenCity Hamburg este cel mai mare proiect de dezvoltare urbană din Europa, cu 388 de acri (157 de hectare) de foste zone industriale reabilitate şi găzduind, acum, spaţii de locuit, magazine, parcări, locuri de recreere şi alte dotări urbane.

Pentru anii viitori, edilii din Hamburg pregătesc un plan menit să ecologizeze activitatea din port – unul dintre cele mai mari şi mai aglomerate porturi industriale din Europa – prin utilizarea aşa-numitelor „taxiuri pentru containere”, de fapt barje portuare capabile să transporte de la un terminal la altul un mare număr de containere, fiecare înlocuind  60 de camioane, cu scopul de a reduce poluarea.

 

10. Bogotá, Columbia

Capitala Columbiei, cunoscută în trecut ca pol al criminalităţii şi sărăciei în America Latină, şi-a îmbunătăţit reputaţia în ultimii ani prin adoptarea unor curajoase măsuri ecologice.

Desemnată de Siemens drept unul dintre cele mai verzi oraşe din America Latină, cu performanţe peste medie în protejarea naturii, Bogotá are acum un transport public eficient, sute de kilometri de piste pentru biciclete şi peste 1.200 de spaţii verzi.

Oraşul şi-a îmbunătăţit drastic calitatea aerului, sursele de apă şi vegetaţia urbană, iar autorităţile au lansat, în 2008, o amplă ofensivă contra traficului ilegal de animale sălbatice, care luase amploare la Bogotá.

 

Dan Bărboi

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. si noi? spune

    Cum putem determina guvernul sa se implice sa avem o tara verde ?

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.