Ambasadorul Ucrainei: România constituie pentru noi un stimul în apropierea de UE

0

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Teofil Bauer, a declarat, într-un interviu pentru AGERPRES, că integrarea europeană constituie o prioritate esenţială pentru ţara lui, care nu contravine, în opinia sa, colaborării economice cu Uniunea Vamală iniţiată de Rusia.

El admite că situaţia fostului premier Iulia Timoşenko, încarcerată în urma unei condamnări pentru abuz de putere, creează Ucrainei probleme în apropierea de UE, dar spune că ţara sa va face tot posibilul pentru a soluţiona acest caz de o manieră strict juridică.

În privinţa relaţiilor bilaterale româno-ucrainene, ambasadorul afirmă că acestea au devenit, în ultimii ani, „cu mult mai pragmatice” şi vorbeşte de o serie de contacte între autorităţile de la Bucureşti şi Kiev programate pentru perioada următoare.

AGERPRES: Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat recent că Ucraina nu se poate integra economic şi cu Estul şi cu Vestul. Şi-a făcut Ucraina o alegere fermă între Uniunea Europeană şi Uniunea Vamală iniţiată de Moscova?

Teofil Bauer: Printre priorităţile principale ale Ucrainei vizând integrarea politică şi economică se poate vorbi doar de integrarea în Uniunea Europeană. În acelaşi timp, căutarea diferitor forme de colaborare economică cu alte structuri, cum ar fi Uniunea Vamală, vizează doar aspectele economice. Nu este vorba de o integrare politică.

Şi realizarea acestor interese obiective de colaborare economică reciproc avantajoasă cu alte structuri nu contravine în niciun caz intereselor noastre principale de integrare economică şi politică în structurile europene. În această direcţie avem deja unele realizări şi putem vorbi despre parafarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană. Bineînţeles că noi suntem interesaţi ca acest acord să fie semnat cât mai curând.

Despre aceasta s-a discutat la ultimul summit Ucraina – Uniunea Europeană din 25 februarie anul curent. Am primit unele asigurări în acest sens şi din partea Parlamentului European pe 13 martie, când au fost susţinute aspiraţiile noastre de integrare europeană. Pe parcursul Summitului Ucraina-UE, care a avut loc în martie, a fost confirmat interesul ambelor părţi – şi al Ucrainei şi al Uniunii Europene – ca Acordul de asociere să fie semnat la Summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în noiembrie la Vilnius.

AGERPRES: Aţi stabilit şi un set de măsuri pe care trebuie să le ia Kievul până la semnarea Acordului de asociere?

Teofil Bauer: Da, a fost definit un întreg complex de măsuri şi aceste măsuri vor fi discutate în aprilie în cadrul Parlamentului European. Aceste măsuri se referă, în primul rând, la sfera justiţiei, la reformarea cadrului juridic. Vizează, de asemenea, domeniile economic, al securităţii şi al drepturilor şi libertăţilor omului. Toate aceste măsuri sunt specificate în decretul preşedintelui care a fost semnat după reuniunea Consiliului de Securitate Naţională şi de Apărare a Ucrainei. Aceste puncte au fost formulate şi înscrise în decretul respectiv. Chiar ieri (luni – n.r) a avut loc o şedinţă de guvern la care a fost adoptată o hotărâre prin care se stabilesc responsabilităţile fiecărui minister în parte, care răspunde de implementarea fiecăruia dintre punctele din relaţia Ucraina – Uniunea Europeană.

AGERPRES: În ce măsură cazul Iuliei Timoşenko, aflată în detenţie, constituie un impediment pentru parcursul european al Ucrainei?

Teofil Bauer: Într-o oarecare măsură acest aspect chiar ne creează unele probleme, iar noi conştientizăm acest lucru. Totuşi, nu acesta este cel mai important punct în această direcţie. Partea ucraineană porneşte de la premisa că dosarul Timoşenko este abordat exclusiv dintr-o perspectivă juridică. Având în vedere rezonanţa acestui caz, partea ucraineană va face tot posibilul ca soluţionarea lui să fie strict juridică, fără influenţe de acest gen.

AGERPRES: Republica Moldova, care a fost prezentată ca o „poveste de succes” în apropierea de UE, nu va semna Acordul de asociere la Summitul Parteneriatului Estic din noiembrie. Ucraina s-ar părea că are mai multe şanse. Cum credeţi că ar putea fi explicat acest aspect?

Teofil Bauer: Bineînţeles că toate problemele interne din Republica Moldova în niciun caz nu ne bucură, dar, indiferent de situaţia din Republica Moldova, de cine a fost considerat „o poveste de succes” şi cine nu, pentru Ucraina perspectiva europeană a constituit întotdeauna o prioritate.

AGERPRES: Dar care este poziţia cetăţenilor ucraineni cu privire la perspectiva integrării europene?

Teofil Bauer: Clasa politică, oamenii de afaceri şi din alte sfere ale societăţii susţin cu prioritate perspectiva integrării europene a Ucrainei. Toate sondajele din ultima perioadă demonstrează că majoritatea absolută a populaţiei susţine integrarea în structurile europene. Mai mult, exemplul pozitiv al vecinilor noştri, care nu de mult au devenit membri UE, inclusiv România, arată ce rezultate bune poate aduce integrarea, de aceea reacţia populaţiei ucrainene este pozitivă.

AGERPRES: Aţi menţionat exemplul pozitiv al României. Aveţi un dialog cu autorităţile de la Bucureşti pe această temă a integrării europene?

Teofil Bauer: Cu bucurie pot să constat că mediul politic românesc şi conducerea statului, la toate nivelurile, declară că susţin aspiraţiile de integrare europeană a Ucrainei. Această poziţie a fost confirmată şi de preşedintele Traian Băsescu. O poziţie este exprimată şi în programul de guvernare al Guvernului Ponta. Această poziţie este confirmată în toate întâlnirile pe care le am cu reprezentanţii clasei politice din România, cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe, care, ca atare, vor fi implicaţi direct în pregătirea documentelor respective.

AGERPRES: Cum evaluaţi actualele relaţii politice şi economice dintre România şi Ucraina?

Teofil Bauer: Am avantajul să pot compara relaţiile bilaterale din perioada 2004-2005, când am mai fost ambasador al Ucrainei la Bucureşti, cu cele din prezent – de un an mă aflu pentru a doua oară în acest post. Relaţiile actuale între statele noastre sunt cu mult mai pragmatice, de bună vecinătate, ceea ce nu poate decât să ne bucure.

Ceea ce este esenţial: ambele părţi sunt concentrate spre identificarea momentelor pozitive, care ne pot uni şi unde putem găsit soluţii comune, nu spre momente divergente sau de altă natură. În istoria relaţiilor dintre statele noastre au existat diferite momente, dar confirm încă o dată că, la ora actuală, ambele părţi sunt concentrate spre căutarea a ceea ce ne uneşte, ce poate constitui un fundament pentru dezvoltarea, în continuare, a relaţiilor bilaterale.

Acest lucru se confirmă şi pe parcursul pregătirii vizitelor la nivel înalt pe care le planificăm în perioada următoare. Planificăm organizarea vizitei oficiale a ministrului ucrainean de Externe, Leonid Kojara, la Bucureşti, care va avea loc la sfârşitul lunii mai; până la sfârşitul anului – vizita de răspuns a ministrului român de Externe la Kiev şi pe la mijlocul anului – vizita premierului român Victor Ponta la Kiev. Aceasta va fi prima vizită oficială a unui premier român în Ucraina.

AGERPRES: Această vizită e deja convenită cu partea română?

Teofil Bauer: Partea română şi-a dat acordul de principiu, dar în privinţa datelor mai discutăm. Voi mai avea o întâlnire cu consilierul Luminiţa Odobescu şi vom definitiva perioada. Suntem foarte interesaţi de vizita şefului Guvernului, deoarece este vorba de materializarea unor proiecte economice comune. În cadrul acestei vizite am dori să organizăm la Kiev un forum al oamenilor de afaceri români şi ucraineni.

AGERPRES: În contextul preocupărilor sporite ale Europei în privinţa asigurării resurselor energetice, ce proiecte comune pot fi dezvoltate de România şi Ucraina?

Teofil Bauer: În momentul de faţă avem nişte realizări în colaborarea transfrontalieră. Ca atare, aproape în fiecare săptămână au loc întâlniri şi se semnează diverse acorduri de colaborare între judeţele din România şi regiunile din Ucraina. Zilele trecute a avut loc o misiune a oamenilor de afaceri din România în regiunea Rivne din vestul Ucrainei. În regiunea respectivă avem o centrală nuclearo-electrică, sunt multe chestiuni ce ţin de domeniul energetic care prezintă interes pentru oamenii de afaceri din România. Partea ucraineană este foarte interesată să poată participa la realizarea acelor proiecte care sunt cofinanţate sau finanţate integral de la bugetul Uniunii Europene. Anume de aceea şi, noi, ca ambasadă, facem tot posibilul pentru a-i pune în contact pe oamenii de afaceri din ambele state care sunt interesaţi să dezvolte o afacere.

AGERPRES: Când va avea loc următoarea rundă de consultări politice româno-ucrainene?

Teofil Bauer: Consultările politice fuseseră stabilite pentru data de 27 martie, urmau să aibă loc la nivel de secretar de stat din diplomaţiile română şi ucraineană, dar au fost amânate. Amânarea are un motiv strict tehnic. Întrucât deţinem preşedinţia OSCE, ministrul nostru de Externe este preşedintele OSCE, iar adjuncţii ministrului au mai mult de lucru sau toţi sunt implicaţi în evenimentele ce ţin de preşedinţia OSCE pe care o asigurăm. Întâlnirea a fost amânată pentru începutul lunii aprilie. În orice caz, vom face tot posibilul ca să o organizăm înainte de vizita ministrului.

AGERPRES: Ce subiecte vor fi abordate?

Teofil Bauer: De obicei, la consultările politice se abordează întreg spectrul relaţiilor bilaterale, fiind premergătoare unei vizite oficiale a ministrului sau unei vizite la alt nivel. De exemplu, până în momentul de faţă avem mai multe proiecte de acorduri care ar putea fi semnate fie în cadrul vizitelor ministeriale, fie în cadrul vizitei la nivel de prim-miniştri.

AGERPRES: Aţi putea să ne spuneţi care sunt relaţiile dintre comunitatea românească din Ucraina şi cetăţenii ucraineni?

Teofil Bauer: Ca atare, în Ucraina, în momentul de faţă, nu avem niciun fel de conflicte sau probleme care ar avea la bază chestiunea etnică – fie că vorbim de zona Cernăuţi, fie că vorbim de regiunea transcarpatică. Pot să menţionez că în momentul de faţă statul ucrainean face tot posibilul ca toate reglementările respective în acest domeniu să fie strict în concordanţă cu aceleaşi prevederi la nivel european. Pot să vă spun că pentru comunitatea românească din Ucraina se face tot posibilul şi tot ce este necesar în ceea ce priveşte procesul de învăţământ în limba maternă – în toate localităţile în care etnicii români sunt majoritari, toate instituţiile de învăţământ sunt cu predare în limba română. Putem spune acelaşi lucru şi despre mass-media în limba română: în toate regiunile cu populaţie compactă românească apar ziare, reviste sau emisiuni radio şi de televiziune în limba română.

AGERPRES: În ceea ce priveşte Transnistria, în calitate de stat care deţine preşedinţia OSCE, ce aşteptări aveţi de la următoarea rundă de consultări în format „5+2” care va avea loc în mai la Odesa?

Teofil Bauer: În cadrul preşedinţiei ucrainene a OSCE, problematica transnistreană constituie o prioritate. Dar, indiferent de intenţiile Ucrainei şi oricât de activ ar fi Kievul în această direcţie, bineînţeles că în curs de un an nu va reuşi să facă imposibilul, cu atât mai mult fără implicarea directă a părţilor conflictului – vorbim de formatul „1+1”, dacă îl putem numi aşa (Chişinăul şi Tiraspolul – n.r.) – care să se aşeze la masa negocierilor.
Ca o confirmare a faptului că problematica transnistreană reprezintă pentru noi o preocupare majoră, noul şef al diplomaţiei ucrainene a efectuat prima sa vizită externă anume la Chişinău, unde a discutat această temă. Imediat după aceea, Ucraina a organizat la Lvov o reuniune în formatul „5+2”. Dar reafirm că, pentru a obţine un succes în privinţa soluţionării conflictului transnistrean, este nevoie de bunăvoinţa tuturor părţilor şi, în primul rând, vorbim de Chişinău şi Tiraspol. Să sperăm că vom înregistra un oarecare progres pe 22-23 mai, când va avea loc reuniunea respectivă la Odesa. În orice caz, suntem interesaţi de menţinerea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Republicii Moldova, bineînţeles cu confirmarea drepturilor tuturor comunităţilor care locuiesc pe teritoriul respectiv, între care şi comunitatea etnicilor ucraineni, destul de numeroasă.

AGERPRES: Dar problema statutului politic al regiunii când credeţi că ar putea fi abordată?

Teofil Bauer: Pentru a aborda această chestiune nu este suficient nici formatul „1+1” şi nici „1+1 şi plus Ucraina”. Ar mai trebui şi eforturile comunităţii europene şi ale celorlalţi factori implicaţi. În afară de formatul „1+1”, funcţionează formatul „5+2”, dar, cu părere de rău, nici acest cadru nu este suficient pentru a da un impuls corespunzător acestui proces.

AGERPRES: Ca stat care deţine în 2013 preşedinţia OSCE, ce evenimente intenţionaţi să mai organizaţi în scopul reglementării conflictului transnistrean?

Teofil Bauer: Conflictul transnistrean a creat mari probleme inclusiv pentru Ucraina, dat fiind faptul că avem frontieră comună cu zona respectivă. Ne-am confruntat cu criminalitate transfrontalieră, cu contrabandă cu mărfuri şi trafic de persoane. Nu e totul în ordine cu democraţia în regiunea respectivă. Credeţi-mă că Ucraina este prima interesată de înregistrarea unui progres în direcţia reglementării acestui conflict. Se pune întrebarea dacă renumele şi imaginea OSCE sau ale Ucrainei sunt suficiente pentru a da un impuls corespunzător acestui proces.

AGERPRES: Ce ar mai trebui în acest caz?

Teofil Bauer: În opinia mea, multe dintre probleme sunt legate de nivelul foarte scăzut al dezvoltării socio-economice a regiunii respective. Toate formatele existente în cadrul cărora se încearcă rezolvarea acestei chestiuni se ocupă mai mult de aspecte politice. Mi se pare că problema constă nu numai în politică, ci mai ales în economie. De aceea, aşa cum a menţionat şi ministrul nostru de Externe, trebuie să se acorde mai multă atenţie aspectelor economice, deoarece anume de ele depinde viaţa de zi cu zi a oamenilor respectivi, care fac alegerea.

AGERPRES: Domnule ambasador, aţi lucrat la Bucureşti şi în 2004-2005, acum aţi revenit. Aţi putea să ne spuneţi ce vă place şi ce vă displace în România?

Teofil Bauer: O întrebare de care nu uită niciun jurnalist român! Sunt impresionat de schimbările care au avut loc între perioadele respective. Bucureştiul devine treptat o capitală europeană. Acum, de când sunt a doua oară la post, am avut posibilitatea să vizitez nu doar Bucureştiul, ci toate zonele ţării, să văd schimbările în bine care s-au produs în acest răstimp, iar pentru Ucraina şi acesta constituie un stimul pentru apropierea de Uniunea Europeană şi de structurile europene.

AGERPRES: Şi ce vă displace?

Teofil Bauer: Canicula în timpul verii a rămas neschimbată din 2004.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.