Isărescu: Cine ţine sume mari într-o bancă, de ordinul milioanelor, înseamnă că îşi asumă un risc

0

Cine ţine sume mari într-o bancă, de ordinul milioanelor, înseamnă că îşi asumă un risc, a arătat, joi, guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), comentând pe marginea proiectului legislativ care se dezbate la nivelul Comisiei Europene prin care depozitele mai mari de 100.000 de euro pot fi folosite, la nevoie, la capitalizarea băncilor cu probleme.

‘Când ajungi să ţii sume mari, de milioane într-o bancă înseamnă că ţi-ai asumat un risc. Altminteri ai şi alte alternative, poţi să cumperi obligaţiuni de stat, titluri de trezorerie, şi în consecinţă ca să închei interpretarea acestei judecăţi care nu este o noutate pentru salvarea băncilor cu probleme, cei care şi-au asumat riscurile, care au obţinut câştig pe măsura riscurilor, din depozite, de la băncile cipriote, să contribuie, pe măsura câştigului pe care l-au realizat în trecut la acoperirea pierderilor băncii. Cam aceasta este judecata şi v-am dezvoltat-o în maniera cea mai neutră. Altminteri, dacă o bancă se prăbuşeşte, cine credeţi că plăteşte? Plătesc toţi deponenţii, inclusiv cei mici dacă nu se asigură garanţii prin fonduri cum este Fondul de Garantare din România. Judecata nu este foarte departe de economia de piaţă’, a explicat guvernatorul BNR.

El a cerut jurnaliştilor să nu extrapoleze explicaţia la nivelul României, precizând că la noi băncile sunt bine capitalizate.

‘În cazul ţării noastre, toate băncile au rate de solvabilitate chiar excesive, dar încerc să vă explic judecata Comisiei şi dacă cineva ţine câteva milioane pe pasivul unei bănci vă asigur că nu ţine ca să ia o dobândă de 0,1%. Îi ţine pentru că el consideră că banca respectivă dă credite cu aşa şi lui îi dă 4% dobândă în timp ce dobânzile la euro în lume sunt de până în 1% şi şi-a asumat riscul. Cam acesta este judecata Uniunii Europene’, a declarat Isărescu.

Ciprul a evitat, recent, o intrare dezordonată în incapacitate de plată şi o ieşire nepermisă din zona euro acceptând cererile creditorilor internaţionali de reducere a sistemului său bancar supradimensionat, în schimbul unui pachet de asistenţă financiară de 10 miliarde de euro.

Preşedintele Ciprului, Nicos Anastasiades, a acceptat închiderea celei de-a doua mari bănci a ţării, Popular Bank of Cyprus, sub presiunea creditorilor conduşi de Germania, după o noapte de negocieri intense, care ameninţa să provoace noi turbulenţe pe pieţele financiare mondiale şi să reaprindă criza datoriilor.

Cyprus Popular Bank este prezentă pe piaţa românească prin Marfin Bank.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.