Parcurile industriale din România – ce scutiri de taxe se acordă?

1

O ştire apărută recent afirmă că un grup de parlamentari, format din 32 de senatori PSD, au iniţiat un proiect de lege dedicat parcurilor industriale, potrivit căruia administratorii acestor zone vor fi scutiţi de mai multe tipuri de taxe şi impozite pe teren sau clădirile care fac parte din respectivele parcuri industriale.

Dan Bărboi

 

În viziunea autorilor, iniţiativa îşi propune să stimuleze investiţiile directe în industrie, servicii, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare regională, dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii şi crearea de noi locuri de muncă.

Competenţa de a acorda calitatea de parc industrial revine Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sau guvernului.

Proiectul prevede că titlul de parc industrial conferă administratorului parcului, pe toată durata de existenţă a acestuia, fără îndeplinirea altor formalităţi, scutirea de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial, scutire de la plata impozitului pe terenurile parcului, scutire de la plata impozitului pe clădirile din incinta parcului industrial, scutiri de la plata taxelor locale pentru eliberarea de certificate de urbanism, autorizaţii de construire sau de desfiinţare a construcţiilor din incinta parcului industrial.

Proiectul a fost iniţiat, printre alţii, şi de senatorul PSD de Suceava Ovidiu Donţu, care a strâns 10.000 de semnături în favoarea acestei iniţiative menită să elimine ambiguităţile din legislaţia actuală şi să atragă investitori inclusiv în zonele industriale părăsite.

Iniţial, ideea plecase de la necesitatea înfiinţării unei noi zone industriale în oraşul Suceava, dar cum situaţia este generală la nivelul întregii ţări, la ea s-au raliat şi parlamentari ce reprezintă alte regiuni. La Suceava, noua zonă industrială va fi amenajată pe o suprafaţă de 150 de hectare, din apropierea societăţii de termoficare Termica SA, în care se află utilităţi, cale ferată şi numeroase căi de acces rutiere.

De cealaltă parte a spectrului politic, din zona opoziţiei, senatorul PDL Alin Tişe – fost preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj – a anunţat că a depus un proiect de lege care vizează unificarea legislaţiei pentru infrastructura de afaceri, care va reglementa şi funcţionarea parcurilor industriale, a parcurilor tehnologice şi ştiinţifice, a incubatoarelor de afaceri şi a clusterelor industriale şi va conţine unele facilităţi fiscale.

Printre acestea, „scutirea de la plata impozitului pe profit pentru o perioadă de 2 ani pentru firmele care se vor localiza în aceste parcuri, scutirea de plata CAS-ului pentru o perioadă de 2 ani, tocmai pentru a stimula angajările în aceste parcuri industriale, scutirea şi reducerea de impozite pe terenurile din aceste parcuri industriale, în cazul acestor societăţi şi scutirea de impozite şi taxe la scoaterea terenurilor din circuitul agricol,” după cum afirmă autorul.

O altă facilitate nouă este posibilitatea acordată consiliilor locale şi judeţene să ofere facilităţi fiscale la plata impozitelor locale pentru bucurile mobile şi imobile. Tişe a redactat acest proiect de lege după discuţii cu reprezentanţii conducătorilor de parcuri industriale.

Pe de altă parte, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, a anunţat că la sfârşitul lunii martie va începe discuţiile privind strategia de reindustrializare care ar putea fi finalizată în septembrie, în care există şi o componentă de parcuri industriale, cu accent pe atragerea investitorilor români şi străini.

Totuşi, ministrul nu crede că este nevoie să fie adoptată o legislaţie suplimentară pentru parcurile industriale, dar că se poate discuta despre ajutor de stat, pentru companii de impact. Referindu-se la proiectul de la Suceava, minstrul a afirmat că „principalul instrument este ajutorul de stat. Dacă vom reuşi să aducem la Suceava o investiţie de impact şi care să poată argumenta cu numărul de locuri de muncă şi cu cifra de afaceri utilizarea acestui instrument, noi nu vom ezita să o facem”, a spus Vosganian.

 

  • Ce avem în prezent? Legislaţie şi facilităţi

 În prezent, în România funcţionează 52 de parcuri industriale, din care 39 sunt operaţionale. Un titlu de parc industrial se acordă în conformitate cu trei acte normative:

• Ordonanţa Guvernului nr. 65/2001 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale, cu modificările şi completările ulterioare;

• Ordinul ministrului dezvoltării şi prognozei nr. 264/2002 privind aprobarea Instrucţiunilor de acordare şi anulare a titlului de parc industrial;

• Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 296/2007 privind aprobarea schemei de ajutor de stat regional acordat pentru investiţiile realizate în parcurile industriale.

Pentru a înfiinţa un parc industrial, terenul vizat trebuie să îndeplinească mai multe condiţii:

– să aibă acces la un drum naţional sau european şi să fie racordat la infrastructura utilităţilor publice;

– suprafaţa minimă de teren este de 10 hectare;

– să se afle în proprietatea sau în folosinţa, pe cel puţin 30 de ani, a asocierii care solicită titlul de parc industrial;

– să fie liber de orice sarcini şi să nu facă obiectul unor litigii în curs de soluţionare;

– să îndeplinească normele de protecţie a mediului.

Acordarea titlului de parc industrial se face prin ordin al ministrului Dezvoltarii şi Prognozei. Durata de funcţionare a parcului industrial va fi acordata la cererea solicitantului, dar nu mai mică de 15 ani, cu posibilităţi de prelungire.

Conform legislaţiei actuale, (OG 65/2001 şi Codul Fiscal) se acordă următoarele facilităţi pentru parcurile industriale:

–   scutire de la plata impozitului datorat pentru terenurile, construcţiile şi clădirile din parcurile industriale;

–   scutire de la plata taxelor percepute pentru modificarea destinaţiei sau pentru scoaterea din circuitul agricol a terenului aferent parcului industrial;

–   alte facilităţi acordate de autorităţile publice locale.

Situaţia parcurilor industriale din România (iulie 2012)

Forma de constituire                 total                  operaţionale

PUBLIC                                     27                    21

PRIVAT                                    19                    12

PUBLIC-PRIVAT                     6                      6

TOTAL                                       52                    39

 

Beneficiarii acestor facilităţi sunt societăţile de administrare care au obţinut titlul de parc industrial şi investitorii. Din această din urmă categorie, investitorii care au început investiţia înainte de 18 septembrie 2007 primesc ajutor de minimis, iar cei care au început investiţia după 18 septembrie 2007 – ajutor de stat regional.

 

  • Principalii indicatori asociaţi parcurilor industriale (2012)

–   Numărul de parcuri industriale existente: 52

–   Suprafaţa totală a parcurilor industriale – ha: 2337

–   Numărul agenţilor economici din parcurile industriale: 783

–   Numărul angajaţilor din parcurile industriale: 34.541

 

  • Câteva poveşti de succes

Deşi majoritatea parcurilor industriale funcţionează mult sub capacitate, există şi exemple de succes, cum ar fi Tetarom Cluj, ICCO, Metrom, Prejmer Braşov, Automecanica Mediaş sau Ploieşti West Park. Despre acesta din urmă, firma care l-a realizat  Alinso Group, afirmă că este cel mai mare centru logistic din Europa de Sud-Est, în care va investi, în total, 750 de milioane de euro.

 

La Braşov – un alt exemplu de succes – firmele care-şi desfăşoara activitatea în cadrul parcurilor industriale din localitate vor beneficia de scutiri de impozite în perioada 2013 – 2017, în baza unei hotărâri a Consiliului Local ce vizează schema de ajutor minimis, scutind de la plata impozitului pe clădiri şi teren aproximativ15 firme. Valoarea estimată a sprijinului pe întreaga perioadă se ridică la 31,5 milioane lei.

Suprafaţa parcurilor industriale Braşov a fost extinsă cu 5 ha. Dacă la sfârşitul anului 2010, aici erau înregistrate aproximativ 1.000 de locuri de muncă, la sfârşitul lui 2012 numărul celor care îşi desfăşurau activitatea crescuse la 1.700. Cel mai mare angajator este Benchmark Electronics (producător industria electronica – SUA), urmat de Preh (electronice – Germania).

 

La Mediaş,  Consiliul Local a aprobat recent proiectul de hotărâre privind acordarea de facilităţi fiscale pentru anul 2013 Parcului Industrial Automecanica. Potrivit legislaţiei în vigoare, limita ajutorului de stat pentru acest an a fost stabilită la 775.689 lei, din care impozit pe clădiri 737.555 lei şi impozit pe teren 18.131 lei, acordat membrilor asocierii constituite între Societatea Comercială „Automecanica ” SA. şi Societatea Comecială „Automecanica Parc Industrial”  SRL.

Parcul industrial Mediaş dispune de 53.000 mp hale de producţie – din care 30% sunt construite în ultimii 3 ani, iar restul au suferit modificări majore în ultimii 5 ani, 1.650 mp spaţii pentru birouri, reţea proprie de furnizare a utilităţilor, reţea de drumuri interne asfaltate, platforme betonate etc.

 

La Cluj,  în 2013 Consiliul Judeţean va extinde reţeaua de parcuri industriale Tetarom cu un nou proiect (167.000 mp) în comuna Feleacu, infrastructura fiind finanţată din fonduri europene. Consiliul Judeţean va acoperi cheltuielile pentru amenjarea şantierului şi va semna un contract de asociere cu administraţia comunei, în vederea eliberării titlului de parc industrial.

Tot în complexul Tetarom, mai vechiul duş rece al retragerii Nokia a fost deja uitat după ce mai multe firme de succes şi-au anunţat intrarea în ultimele luni, cum ar fi Bosch, Emerson, sau Karl Heinz Dietrich.

 

Dan Bărboi

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. dave spune

    La Sibiu doar o fabrica din parcul industrial are 2000 de angajatii!si nu este doar una de genul!

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.