Scrisoare AMR către premier şi preşedinte privind procedura de numire „netransparentă” a procurorilor-şefi

1

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) le-a adresat o scrisoare deschisă preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta în care îşi exprimă îngrijorarea şi totalul dezacord faţă de poziţiile adoptate în ultimele zile de puterea politică prin implicarea într-o procedură de numire – netransparentă – pentru funcţiile de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

„În acest context, propunerea ministrului justiţiei – cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii şi numirea realizată de Preşedintele României în aplicarea dispoziţiilor art. 54 alin. 1 din Legea nr. 303/2004 republicată, coroborat cu art. 40 alin. 1 lit. h din Legea nr. 317/2004 republicată, nu poate să facă abstracţie de prevederile existente la nivel european şi internaţional privind statutul magistraţilor. Afirmaţiile aparţinând, pe de o parte, primului ministru, iar pe de altă parte, preşedintelui României, lasă să se înţeleagă faptul că, pentru ocuparea acestor funcţii, nu va fi continuată procedura declanşată – absolut legal – la data de 17 septembrie 2012 de ministrul de justiţie din acel moment, şi nici nu va fi utilizat un alt proces, deschis şi transparent, prin care persoanele ce urmează a fi numite la conducerea Ministerului Public şi a DNA să fie alese dintr-un număr suficient de mare de candidaţi, de o înaltă calitate profesională – aşa cum s-a reţinut şi în Recomandările formulate de Comisia Europeană în ultimul Raport privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, din 30 ianuarie 2013”, susţine preşedintele interimar al AMR, Dan Spânu.

În opinia asociaţiei, discursul public conduce la concluzia că, în ceea ce priveşte sistemul judiciar, pe acest segment, „urmează a se realiza un acord de compromis, ajungându-se la efectuarea unor nominalizări agreate politic, în absenţa oricăror criterii obiective care să se înscrie în spiritul legii, la adăpost de încercările de subordonare a justiţiei”.

„Reamintim celorlalte două puteri în stat că principiul constituţional pe baza căruia justiţia stă alături de ele este acela al separaţiei şi nu al subordonării funcţionale, iar în ceea ce priveşte locul şi rolul pe care-1 ocupă aceasta în cadrul statului de drept, el nu este – în niciun caz – cel de pe urmă. (…) Dat fiind că, în sistemul nostru de drept, noţiunea de magistrat are un sens larg, în cuprinsul acesteia fiind incluşi şi procurorii, exigenţele promovării pe criterii obiective privind competenţa profesională, integritatea şi evaluarea acestora trebuie să stea şi la baza numirii lor în funcţiile amintite, fiind exclusă – din acest considerent – orice încercare de asumare politică”, se susţine în document.

Potrivit AMR, toate afirmaţiile sau propunerile şefului statului şi premierului – aduse în spaţiu public – privind modul în care vor fi făcute numirile, ” insistenţa nominalizării unor anumite nume care nu au nicio confirmare valorică în interiorul sistemului” sunt de natură să declanşeze un blocaj de legitimitate a persoanelor ce vor fi desemnate în funcţiile de conducere, cu efecte juridice negative şi implicaţii majore asupra întregii societăţi.

„Justiţia nu poate exista în afara legii şi în absenţa încrederii cetăţenilor, iar maniera în care este evocată procedura de desemnare a celor care vor conduce parchetele nu numai că nu consolidează statul de drept, dar este în măsură chiar să-1 compromită. Părăsind o formulă transparentă, agreată de toţi factorii implicaţi în reforma sistemului judiciar, în favoarea unei proceduri lipsită de obiectivitate, politicul nu face decât să intervină înaintea oricăror modificări legislative şi să recunoască cele reţinute în Hotărârea 1 din 22 mai 1998 pronunţată de CEDO în Cazul Vasilescu împotriva României (53/1997/837/1043), prin intermediul căreia România a fost condamnată pentru încălcarea art.6 alin. 1 din Convenţie, întrucât procurorul nu poate fi asimilat niciodată noţiunii de ‘tribunal”, întrucât funcţionează pe baza principiului subordonării ierarhice, sub autoritatea ministrului justiţiei, motiv pentru care nu se poate bucura de plenitudine de jurisdicţie, precum independenţa faţă de executiv”, se arată în scrisoare.

AMR le reaminteşte factorilor decizionali că nu este posibil să ignore rolul major al puterii judecătoreşti în societate, dar şi faptul că ea nu poate exista ca atare dacă dimensiunea independenţei sale nu este una reală.

„Pentru a atinge acest obiectiv este absolut necesară protejarea justiţiei împotriva oricăror atacuri distructive, lipsite de fundament, mai ales că magistraţii sunt ţinuţi la obligaţia de rezervă, care-i împiedică să reacţioneze într-o anumită situaţie (Cazul Prager şi Oberschlick împotriva Austriei -1995). AMR urmăreşte cu interes dezbaterile publice referitoare la numirile în funcţii la nivelul parchetelor şi precizează că nu înţelege să achieseze la poziţia adoptată de factorul politic în această problemă, urmând să efectueze de îndată toate demersurile pe care le găseşte de cuviinţă, în situaţia în care justiţia va face obiectul unor tranzacţii ori altor înţelegeri inacceptabile pentru conduita unui stat de drept, aşa cum se doreşte să rămână România”, subliniază asociaţia.

De asemenea, ANR apreciază că sunt „de netolerat” părerile enunţate de şeful statului potrivit cărora asociaţiile magistraţilor au acţionat în procedura de revocare a doi membri CSM conform unor interese străine statutului şi convingerii lor.

Sursa citată menţionează că revocarea membrilor CSM a fost rezultatul voinţei judecătorilor, şi nu al asociaţiilor profesionale ale acestora, ea desfăşurându-se în mod democratic, conform dispoziţiilor legale în vigoare, în baza cărora – după o evaluare a activităţii celor doi – s-a apreciat, prin vot liber exprimat, că nu mai reprezintă interesele magistraţilor.

„Orice alte scenarii prezentate nu reprezintă decât simple speculaţii, fără nici cel mai mic corespondent în realitate, iar aşa-zisele critici aduse de preşedintele României unui proces garantat de lege au depăşit cu mult limita unei normale libertăţi de exprimare, indispensabilă democraţiei constituţionale. Întrucât independenţa puterii judecătoreşti este garantată prin Constituţie, este imperios necesar să existe şi o protejare efectivă, în sens constituţional, împotriva atacurilor şi denigrărilor – de orice natură ar fi ele. (…) În concluzie, AMR solicită preşedintelui şi premierului revenirea asupra declaraţiilor de intenţie în ceea ce priveşte procedura de numire în funcţiile de conducere la nivelul PÎCCJ şi al DNA, întrucât orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine, dincolo de orice închipuire, raportat şi la timpurile pe care avem pretenţia că le trăim, nu face decât să genereze, pe plan intern, un dezechilibru între puterile statului şi un blocaj instituţional, iar în plan internaţional va condamna – pentru totdeauna – România la o lipsă de respect şi de recunoaştere a sa ca stat de drept”, mai susţine AMR.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și
1 Comentariu
  1. Tomica spune

    Procurorul nu este magistrat, este avocatul statului si ca la orice avocat, clientul poate apela sau renunta cand considera necesar cauzei sale. Statul a delegat aceasta atributie ministrului justitiei. Presedintele are rolul de a constata ca propunerea provine in fapt de la cel indrituit s-o faca si intareste numirea prin samnatura sa. El nu este in drept sa stabilesaca daca persoana propusa este sau nu capabila sa indeplineasca functia. Pentru asta raspunde cel care a facut propunerea. In ce priveste transparenta, asta tine de relatia puterii cu electoratul, singurul in drept sa controleze puterea.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.