Antonescu:Stăm sub riscul să avem mai multă pagubă decât profit după regionalizare, să multiplicăm birocraţia

0

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat marţi că riscul major cu care se confruntă proiectul regionalizării este legat de reactivarea ‘vechiului blestem al formelor fără fond’ şi cufundarea dezbaterilor pe acest subiect în dispute ‘meschine’.

‘Riscurile cred că le simte, le prevede toată lumea. Primul risc major este activarea sau reactivarea vechiului blestem al formelor fără fond, dacă vom traversa elaborarea şi apoi aplicarea acestui proiect aşa, pentru că trebuie, aşa, pentru că e la modă, aşa, pentru că se întâmplă în toată Europa, aşa, pentru că am zis că trebuie să facem ceva şi trebuie să facem, cum stăm sub riscul, de atâtea ori, din păcate, dovedit real în istoria noastră, de a avea după această regionalizare mai multă pagubă decât profit, să multiplicăm o birocraţie pe care părem a o detesta în toate discursurile noastre, dar care de ani şi decenii nu încetează să supravieţuiască, să crească mai mare, mai sănătoasă, mai agresivă. Stăm sub riscul de a cufunda dezbaterea pe regionalizare în dispute minore, chiar meschine, de felul ce partid are mai mult de câştigat din asta, ce comunităţi locale, în cel mai bun caz, au de câştigat din asta, ce lideri de comunităţi locale mai câştigă sau mai urcă o treaptă în ierarhia complicată şi de atâtea ori ineficientă a puterii şi administraţiei din România’, a afirmat Antonescu.

Prezent la dezbaterea ‘Procesul de regionalizare şi descentralizare în România’, organizată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în parteneriat cu Academia Română, liderul liberal a susţinut că există riscul să fie scăpat din vedere echilibrul permanent care trebuie păstrat ‘între o descentralizare autentică, reală, eficientă, folositoare şi unitatea statală a României’.

‘Avem cu această descentralizare, reformă administrativă, de reaşezat într-o formulă modernă, eficientă, democratică un lanţ de comunităţi româneşti, fără a pierde nicio secundă din vedere comunitatea cea mare – România’, a subliniat el.

Antonescu a apreciat că răspunsurile corecte la întrebările legate de regionalizare pot înlătura riscurile pe care le implică acest proces.

‘Şi în legătură cu regionalizarea se confirmă faptul că răspunsurile corecte se dau la întrebări bine puse. Şi cred că întrebările bine puse sunt: De ce, cum, pentru cine? De ce facem regionalizarea? Cum o facem? Care sunt principiile şi ţintele ei exacte şi pentru cine? – aceasta poate este cea mai importantă întrebare dintre cele trei. Răspunsul corect la aceste întrebări ne poate feri de riscurile reale pe care un proiect de o asemenea amplitudine le prezintă şi răspunsul corect ne poate da şansa de a-i folosi oportunităţile’, a punctat el.

Potrivit lui Antonescu, există câteva ‘chei, mize’ ale proiectului regionalizării.

‘Descentralizarea, această aspiraţie sinceră pentru unii, lozincă pentru alţii, mit, până la urmă, al ultimilor 20 de ani, are acum şansa, nu aş spune acum ori niciodată, dar poate dacă reuşim o dată pentru totdeauna să devină realitate. Într-adevăr, exigenţele de integrare profundă ale României în modernitate, în Europa, dacă vrem să-i spunem aşa şi este pentru noi acelaşi lucru, ţin de o autentică descentralizare, de capacitatea de a elibera energii, dinamism, creativitate, de a forţa statul centralizat, greoi, costisitor şi ineficient să abdice de la puteri pe care le exercită de când ne ştim şi nu reuşeşte cu toate aceste puteri să răspundă nevoilor destinatarului tuturor eforturilor noastre – şi, în orice caz, al regionalizării -, care este cetăţeanul în comunitatea sa’, a spus preşedintele Senatului.

Crin Antonescu a afirmat că este bine că pe lângă decidenţii politici la dezbaterile privind regionalizarea participă şi elita academică şi universitară, specialişti în diverse domenii şi reprezentanţi ai societăţii civile. Antonescu şi-a exprimat speranţa ca astfel de dezbateri să nu fie doar ‘o poză de inaugurare’, ci o formulă care va funcţiona până când regionalizarea va fi definitivată.

‘Regionalizarea ca şi Constituţia sunt subiecte enorme, pe care nu doar şi poate nici în primul rând politicienii trebuie să le rezolve. Sunt subiecte, teme, proiecte care au ambiţii în profunzime, în sensul că afectează, fără excepţie până la urmă, viaţa fiecărui cetăţean al României şi au ambiţii în timp, în sensul că ambiţionează o durată rezonabilă oricum mai mare decât aceea a unui ciclu politic, a unei guvernări, a unei conjuncturi’, a completat preşedintele Senatului.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.